Literatura

30 decembrie
Rudyard Kipling
Joseph Rudyard Kipling (n. 30 decembrie 1865 Bombay, India - d. 18 ianuarie 1936) poet și prozator britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1907. Este celebru prin povestirea sa pentru copii "Cartea Junglei" (1894), romanul indian de spionaj "Kim" (1901), poemele "Gunga Din" (1892) și "If— " (1895), numeroase schițe și nuvele.
Motivația Juriului Nobel:"...pentru puterea de observație, originalitatea imaginației, virilitatea ideilor și remarcabilul talent narativ care caracterizează creația acestui autor de reputație mondială"











29 decembrie
Ovid Densusianu
Ovid Aron Densusianu n. 29 decembrie 1873, Făgăraș, d. 9 iunie 1938, București) a fost un filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet român, membru al Academiei Române și profesor la Universitatea din București

Cântectul pribeagului - Ovid Densusianu

Dacă vreţi s-aflaţi
Din ce locuri viu,
Munţii-i întrebaţi,
Că ei singuri ştiu.

Codru mi-a fost frate
Prin pustietate.

Dacă vreţi să ştiţi
Cin' m-a mângâiat,
Cerului-i vorbiţi,
Că el m-a veghiat.
Stelele mi-au fost
Noaptea adăpost.

Şi-ncotro-mi duc zborul
De vreţi să vă spui,
Întrebaţi izvorul
Care-i drumul lui.

Calea-mi se sfârşeşte
Unde el se-opreşte.













27 decembrie
Tudor Vianu
Tudor Vianu (n. 27 decembrie 1897/8 ianuarie 1898, Giurgiu - d. 21 mai 1964, București) a fost un estetician, critic și istoric literar, poet, eseist, filosof și traducător român. Fratele mai mare al publicistului Alexandru Vianu. Căsătorit cu Elena Vianu (1911 - 1965). Fiul său, Ion Vianu, este un cunoscut medic psihiatru și scriitor. Fiica sa, Maria Alexandrescu Vianu, este un istoric al artei antice și arheolog.










26 decembrie
Henry Miller
Henry Valentine Miller (26 decembrie 1891 – 7 iunie 1980) a fost un scriitor american și un pasionat de pictură. El este cunoscut pentru ruperea de genurile literare existente, scriind un fel mix între povestire, autobiografie, critică socială, reflexie filozofică, ascensiune suprarealistă și misticism. În acest conglomerat el descrie viața reală a lui Henry Miller și care constituie totuși o construcție imaginativă. Cele mai seminificative opere de acest fel ale sale sunt Tropicul Cancerului, Tropicul Capricornului și Primăvara Neagră. A scris de asemenea jurnale de călătorie și esseuri de critică și analiză literară.











22 decembrie
Jean Racine
Jean Racine (n. 21 decembrie 1639 la La Ferté-Milon, azi în departamentul Aisne, Franța, d. 21 aprilie 1699 la Paris, Franța) a fost un dramaturg francez.











16 decembrie
Jane Austen
Jane Austen (n. 16 decembrie 1775, Steventon, Hampshire, Anglia, d. 18 iulie 1817, Winchester, Hampshire, Anglia) a fost o romancieră engleză realistă din perioada romantică pre-victoriană. Datorită viziunii sale complex-realiste a vieții interioare a femeilor, a măiestriei descrierii, a amestecului bine dozat de descrieri la persoana a treia, respectiv de comentarii ironice și burlești, Austen a devenit fără îndoială cea mai notabilă scriitoare a epocii sale, cu o influență deosebită asupra tuturor cititorilor săi, chiar dacă, în timpul vieții, nu a avut prea mult succes.










14 decembrie
Paul Éluard
Paul Éluard, numele literar al lui Eugène Emile Paul Grindel (n. 14 decembrie 1895, Saint-Denis - d. 18 noiembrie 1952, Charenton-le-Pont) a fost un poet francez. După ce aderă la mișcarea dadaistă, devine - împreună cu André Breton și Louis Aragon - unul din fondatorii suprarealismului, mai târziu poet "angajat", strălucit reprezentant al literaturii de rezistență în timpul ocupației germane a Franței (1940-1944). Aderă la Partidul Comunist Francez, fără a abandona o concepție plastică asupra existenței. Numele Éluard, pe care și-l alege din adolescență, este preluat de la bunica sa, Félicie.












13 decembrie
Heinrich Heine
Christian Johann Heinrich Heine (numele la naștere Harry Heine), (n. 13 decembrie 1797, Düsseldorf – d. 17 februarie 1856, Paris) a fost un poet și prozator german.

A fost unul dintre cei mai semnificativi poeți germani și reprezentant de seamă al liricii romantice universale. Lirica sa reflexivă este marcată de o originală subiectivitate, fiind subordonată deopotrivă fanteziei și reveriei romantice, dar și înclinației către ironie, autoparodie și umor. A exercitat o puternică influență asupra literaturii germane.













12 decembrie
Gustave Flaubert
Gustave Flaubert (n.12 decembrie 1821, Rouen, Franța – d. 8 mai 1880, Croisset) a fost un scriitor francez.











11 decembrie
Aleksandr Soljenițîn
Aleksandr Isaievici Soljenițîn (rusă Алекса́ндр Иса́евич Солжени́цын) (n. 11 decembrie 1918, Kislovodsk, URSS, d. 3 august 2008, Moscova) a fost un romancier rus, dizident anticomunist, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în anul 1970.











Alfred de Musset
Alfred de Musset (n. 11 decembrie 1810 în Paris - d. 2 mai 1857 în Paris) a fost un scriitor francez. A fost unul din primii reprezentanți ai romantismului în această țară.

A frecventat cenaclul lui Victor Hugo.

Scrierile sale au ca temă predilectă meditația asupra condiției creației artistice și aversiunea față de mediocritatea burgheziei. În special în poezie, a ilustrat predispoziții sufletești contradictorii, capriciile sentimentului erotic în aspirația spre fericire, înclinația romantică a răului veacului (mal du siècle) și dialogul dintre poet și muze.











10 decembrie
Nelly Sachs
Nelly Sachs (născută Leonie Sachs, 10 decembrie 1891, Berlin – d. 12 mai 1970, Stockholm) a fost o scriitoare germană evreică, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 1966 "...pentru importanta ei operă lirică și dramatică, operă care prezintă destinul evreilor cu emoționantă forță . ."











Emily Dickinson
Emily Elizabeth Dickinson (n. 10 decembrie 1830 - d. 15 mai 1886) a fost o poetă americană. Tematica liricii sale curpinde: dragostea, singurătatea, moartea. Prin forța novatoare a operei, concentrarea expresiei poetice în forme epigramatice și densitate metaforică, este o precursoare a imagismului secolului al XX-lea. Poeziile sale au fost publicate postum sub titlul Poems ("Poezii").











9 decembrie
John Milton
John Milton (n. 9 decembrie 1608 – d. 8 noiembrie 1674) a fost poet englez, faimos pentru poemul epic în versuri albe Paradise Lost (Paradisul Pierdut), care reprezintă una dintre pietrele de temelie ale literaturii engleze.










8 decembrie
Hortensia Papadat-Bengescu
Hortensia Papadat-Bengescu (n. 8 decembrie 1876, comuna Ivești, județul Galați - d. 5 martie 1955, București) a fost o mare prozatoare, romancieră și nuvelistă din epoca interbelică.











4 decembrie
Rainer Maria Rilke
Rainer Maria Rilke (n. 4 decembrie 1875, Praga, Imperiul Austro-Ungar - d. 29 decembrie 1926 în sanatoriul Valmont de la Montreux, Elveția) a fost un autor austriac și unul din cei mai semnificativi poeți de limbă germană. Pe lângă poezii, a scris povestiri, un roman și studii privitoare la artă și cultură. A făcut numeroase traduceri în germană din literatura și lirica altor națiuni, în special din limba franceză. Bogata sa corespondență reprezintă o componentă majoră a creației sale literare.


Poetul
Te-ndepartezi de mine, clipa trecatoare
Si aripa ta-n bataie ma raneste.
Sunt singur: ce sa-ncep cu graiul oare?
Cu noptile? Cu ziua care creste?

Iubita, casa, n-am ca sa traiesc,
si nici un loc al meu, sa starui,
iar lucrurile toate, carora ma darui,
devin bogate si ma cheltuiesc.











2 decembrie
Nicolae Labiș
Nicolae Labiș (n. 2 decembrie 1935, Poiana Mărului, comuna Mălini, județul Suceava - d. 22 decembrie 1956, București) a fost un poet român. Criticul Eugen Simion l-a supranumit „buzduganul” generației șaizeciste.











1 decembrie
Cezar Petrescu
Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, Cotnari, Iași - d. 9 martie 1961, București) a fost un romancier, nuvelist, traducător și gazetar român, redactor la Adevărul, Dimineața, Bucovina, Țara nouă, Voința, fondator și codirector, alături de Pamfil Șeicaru, al revistei social-politice și culturale Hiena (1919-1924).










30 noiembrie
Mark Twain
Samuel Langhorne Clemens (n. 30 noiembrie 1835 – 21 aprilie 1910),cunoscut sub pseudonimul literar Mark Twain, a fost un scriitor,satirist și umorist american, autorul popularelor romane "Aventurile lui Tom Sawyer","Prinț și cerșetor","Aventurile lui Huckleberry Finn" și "Un yankeu la curtea regelui Arthur".










28 noiembrie
Alberto Moravia
Alberto Moravia, nume la naștere, Alberto Pincherle, (n. 28 noiembrie 1907 – 26 septembrie 1990) a fost unul din cei mai de seamă romancieri italieni ai secolului 20











Stefan Zweig
Stefan Zweig (28 noiembrie, 1881, Viena, Austria – 23 februarie, 1942, Petrópolis, Brazilia) a fost un romancier, dramaturg, jurnalist și biograf austriac.












Traian T. Coșovei
Traian T. Coșovei (n. 28 noiembrie 1954) este un poet român aparținând generației literare 80. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.










Jean Bart
Jean Bart este psedonimul literar al scriitorului Eugeniu P.Botez (n. 28 noiembrie 1877,Burdujeni,județul Botoșani - d.12 mai 1933,București),împrumutat de la un faimos corsar francez.
A fost elevul lui Ion Creanga,deci a invatat sa povesteasca frumos.










27 noiembrie
Nina Cassian

Nina Cassian (n. Renée Annie Cassian, 27 noiembrie 1924, Galați) este o poetă, eseistă și traducătoare româncă.











Liviu Rebreanu
Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Târlișua, județul Bistrița-Năsăud – d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, județul Argeș) a fost un romancier, dramaturg și academician român.












Vasile Voiculescu
Vasile Voiculescu (n. 27 noiembrie 1884, Pârscov, Buzău, România - d. 26 aprilie 1963, București, România) a fost un medic, poet, prozator și dramaturg român.

La poarta paradisului pierdut

Azi am trecut s-o vad, înstrăinată,
Grădina-n care-o vară ne-am iubit ...
Podoaba-n zdrenţe-i spânzură uscată,
Rugini a prins frunzişul răvăşit,
Iar parcul, raiul nostru de-altădată,
Cu ziduri alţii azi l-au ocolit.

E ceasul vechi al dragostei, e seară,
Şi, dând să intru, stau înfiorat:
Înaltul plop la porţi m-aşteaptă iară,
Dar toamna purpurie l-a schimbat
În galben stâlp pâlpâitor de pară,
Ce freamătă, de vânturi zbuciumat.

Şi-n vijelia ce sa-ncins să-l bată,
Aprinsul plop acolo mi-a părut
Că-i sabia de foc neandurată
Pe care Heruvimul nevăzut
O flutura spre lumea blestemată
La Poarta Paradisului pierdut.












Aron Pumnul
Aron Pumnul (n. 27 noiembrie 1818, satul Cuciulata, județul Brașov; d. 12 ianuarie 1866) a fost un cărturar român, lingvist, filolog și istoric literar, profesor al lui Mihai Eminescu, fruntaș al Revoluției de la 1848 din Transilvania.










26 noiembrie
Eugène Ionesco
Eugen Ionescu(n. 26 noiembrie 1909,Slatina - d. 28 martie 1994,Paris; cunoscut în afara României sub numele de Eugène Ionesco,(conform ortografiei franceze) a fost un scriitor de limbă franceză originar din România, protagonist al teatrului absurdului și membru al Academiei Franceze.
„S-a spus că sunt un scriitor al absurdului; există pe lume cuvinte care trec din gură în gură,e şi ăsta un cuvânt la modă, care se va demoda. Oricum, el e de pe-acum suficient de vag pentru a nu mai însemna nimic şi pentru a defini totul. Dacă nu voi fi uitat, peste câtva timp, va exista un alt cuvânt care va trece din gură în gură, un alt cuvânt primit de-a gata, care ne va defini pe mine şi pe alţii, fără să ne definească. De fapt, existenţa lumii mi se pare nu absurdă, ci de necrezut, însă înlăuntrul existenţei şi al lumii se poate vedea limpede, pot fi descoperite legi şi stabilite reguli «rezonabile». Neînţelesul nu apare decât atunci când te întorci la izvoarele existenţei, când te aşezi pe margine şi o priveşti în întregul ei.“ (Eugène IONESCO)













25 noiembrie
Lope de Vega
Félix Lope de Vega y Carpio (n. 25 noiembrie 1562, Madrid — d. 27 august 1635) a fost un scriitor spaniol, considerat unul din cei mai importanți poeți și dramaturgi ai „Secolului de aur” al literaturii spaniole. Volumul mare al operelor sale îl încadrează între cei mai prolifici autori ai literaturii universale. Numit „Phoenixul ingeniului” de către unii și „Monstrul Naturii” de către Miguel de Cervantes, Lope de Vega a fost creatorul „formulei” teatrului clasic spaniol, operele sale reprezentându-se și în actualitate în cadrul festivalelor de teatru clasic. Este de asemenea unul dintre marii poeți de expresie spaniolă și continuă să influențeze tineri scriitori.












22 noiembrie
André Gide
André (Paul Guillame) Gide (n. 22 noiembrie 1869, Paris - d. 19 februarie 1951, Paris) a fost un scriitor, umanist și eseist francez, laureat al premiului Nobel pentru literatură în anul 1947„ pentru scrierile sale pline de înțelegere și semnificative din punct de vedere artistic, în care problemele și condiția omului au fost înfățișate cu o cutezătoare dragoste de adevăr și o subtilă intuiție psihologică”.













George Gissing
George Robert Gissing (n. 22 noiembrie 1857 - d. 28 decembrie 1903) a fost un romancier englez. Romanele sale sunt în maniera lui Charles Dickens, de un realism cu valențe naturaliste înfățișând medii și ambianțe degradate.











George Eliot
Mary Anne (Mary Ann, Marian) Evans, mai bine cunoscută sub pseudonimul George Eliot (n. 22 noiembrie 1819, Nuneaton/Warwickshire - d. 22 decembrie 1880, Londra), a fost o romancieră din Anglia. Ea a fost una dintre scriitorii fruntași ai erei Victoriene, romanele ei fiind caracterizate de o analiză realistă a societății englezești provinciale din acea epocă.









20 noiembrie
Selma Lagerlöf
Selma Ottiliana Lovisa Lagerlöf (n. 20 noiembrie 1858, Östra Emterwik, Värmland - d. 16 martie 1940) a fost o scriitoare suedeză, prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură (1909)"... ca prețuire pentru nobilul său idealism, bogăția fanteziei și expunerea spirituală care îi caracterizează opera" și prima femeie membră a Academiei Suedeze (1914).













George Tutoveanu
George Tutoveanu (n. 20 noiembrie 1872, Bârlad - d. 18 august 1957, Bârlad) a fost un poet român.











Mihai Beniuc
Mihai Beniuc (n. 20 noiembrie 1907, Sebiș, Arad - d. 24 iunie 1988) a fost un poet, prozator și psiholog român. Mihai Beniuc este cunoscut în general ca poet proletcultist, al regimurilor comuniste din România, alături de autori ca A. Toma, Dan Deșliu, Eugen Frunză, A. E. Bakonsky sau Maria Banuș, între alții, urmărind cu interes direcțiunile Partidului Comunist Român. A activat, de asemenea, ca psiholog (specialist în psihologia animalelor), profesor la Universitatea clujeană.











16 noiembrie
Andrei Mureșanu

Andrei Mureșanu (scris și Mureșianu; n. 16 noiembrie 1816, Bistrița - d. 12 octombrie 1863, Brașov) a fost un poet și revoluționar român din Transilvania. Născut într-o familie de țărani, a studiat filozofia și teologia la Blaj, lucrând apoi ca profesor la Brașov, începând cu 1838. A început să publice poezie în revista Foaia pentru minte, inimă și literatură. A fost printre conducătorii Revoluției din 1848, participând în delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj din mai 1848. Poemul său Un răsunet, scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele) și denumit ulterior Deșteaptă-te, române!, a devenit imn revoluționar - fiind numit de Nicolae Bălcescu Marseilleza românilor. Din 1990, acesta a devenit imnul României.











15 noiembrie
Benjamin Fondane
B. Fundoianu , alias Benjamin Fondane (pseudonimele literare ale lui Benjamin Wexler [ortografiat și Wechsler]), (n. 14 noiembrie 1898, Iași - d. 2 octombrie 1944, lagărul nazist de exterminare Auschwitz, Polonia) a fost un critic, eseist, poet și teoretician literar franco-român de etnie evreiască.












11 noiembrie
Mircea Dinescu
Mircea Dinescu (n. 11 noiembrie 1950, Slobozia) este un scriitor, publicist și om de afaceri român














Feodor Mihailovici Dostoievski
Feodor Mihailovici Dostoievski-nascut in 11 noiembrie 1821 Moskova,Rusia-decedat in 9 februarie 1881,Sankt Petersburg,Rusia.Este unul dintre cei mai importanți autori din literatura universală, a cărui operă este o strălucită replică literară și filosofică la criza socială și spirituală a vremii sale, zugrăvind ciocniri polifonice între personaje originale și paradoxale, aflate într-o permanentă și pasionantă căutare a armoniei sociale și umane, marcate de un profund psihologism și tragism.
10 noiembrie
George Țărnea
George Țărnea (n. 10 noiembrie 1945, Șirineasa, județul Vâlcea; d. 2 mai 2003, București) a fost un poet român.












Friedrich von Schiller
Johann Christoph Friedrich von Schiller (n.10 noiembrie 1759, Marbach am Neckar, Baden-Württemberg - d. 9 mai 1805, Weimar), înnobilat în anul 1802, a fost un poet și dramaturg german, considerat unul din „prinții poeziei germane”.











9 noiembrie
Monica Pillat
Monica Pillat (n. 1947) este o prozatoare, poetă și traducătoare română de literatură engleză. Este nepoata scriitorului și poetului tradiționalist Ion Pillat și a pictoriței Maria Pillat Brates. Este fiica prozatorului Dinu Pillat și a Corneliei Pillat.











Ivan Turgheniev
Ivan Sergheievici Turghenev (în rusă Ива́н Серге́евич Турге́нев; n. 28 octombrie/9 noiembrie 1818, Oriol, Rusia - d. 22 august/3 septembrie 1883, Bougival, lângă Paris) a fost un romancier și dramaturg rus. Cel mai cunoscut roman al său este Отцы и дети (Părinți și copii), publicat în 1862.

"Maestru al realismului rus, prieten cu Gustave Flaubert și model al lui Guy de Maupassant, Turghenev este un neîntrecut analist al vieții sentimentale a eroilor săi, pe care-i surprinde, în ipostaze specifice, de la fulgerătoarea scânteie a primei idile adolescentine până la pasiunea năvalnică a tinereții și chiar până la zbuciumul iubirilor târzii, cel mai adesea îngrădite de normele sociale."










8 noiembrie
Margaret Mitchell
Margaret Mitchell, numele la naștere Margaret Munnerlyn Mitchell, (n. 8 noiembrie 1900, Atlanta, Georgia — d. 16 august 1949 în Atlanta) a fost o scriitoare și jurnalistă americană.

Pentru romanul Gone with the Wind (Pe aripile vântului) care apăruse în 1936, a primit Premiul Pulitzer în anul 1937. Filmul cu același nume, din anul 1939, cu Vivien Leigh și Clark Gable în rolurile principale, este unul din filmele de mare succes al tuturor timpurilor. „Pe aripile vântului” a fost singurul ei roman.











7 noiembrie
Albert Camus
Albert Camus (n. 7 noiembrie 1913, Mondovi, Algeria - d. 4 ianuarie 1960, Villeblevin, departamentul Yonne, Franța) a fost un romancier, dramaturg și filozof francez, reprezentant al existențialismului.
Premiul Nobel pentru literatura in 1957 "...pentru importanta lui creație literară care, cu o lucidă stăruință, aruncă o lumină asupra problemelor conștiinței umane din vremea noastră"










6 noiembrie
Alex.Stefanescu
Alex Ștefănescu (n. 6 noiembrie 1947, Lugoj) este un critic literar român.



Cine sunt eu
Sunt bucovinean (deşi m-am născut la Lugoj, unde părinţii mei s-au aflat temporar)
Sunt sentimental şi delicat (deşi am 1,87 m înălţime şi cu mult peste 100 de kilograme)
Sunt necomunist, din naştere şi irevocabil (deşi am fost membru al PCR)
Fac critică literară (deşi scriu mai bine decât autorii asupra cărora mă pronunţ)
Am mulţi prieteni (deşi iubesc singurătatea)
Am mulţi duşmani (deşi sunt o fire generoasă şi îngăduitoare)
Muncesc cu seriozitate şi mă ţin întotdeauna de cuvânt (deşi trăiesc în România)
Sunt mai cunoscut decât fraţii mei, Sanda şi Florin (deşi ei au mai multe calităţi decât mine)
O iubesc exclusiv pe soţia mea, Domniţa (deşi îmi plac toate femeile)













5 noiembrie
Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d. 19 octombrie 1961, București) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian), precum și o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.











3 noiembrie
André Malraux
André Malraux, nume schimbat din André Berger (n.3 noiembrie 1901, Paris - d.23 noiembrie 1976, Créteil) a fost un scriitor, ziarist și om politic francez. În tinerețe a dus o viață foarte aventuroasă, angajându-se și în agitațiile politice de diferite nuanțe.











31 octombrie
John Keats
John Keats (n. 31 octombrie 1795, Londra - d. 23 februarie 1821, Roma) a fost un poet englez, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului englez, alături de Lord Byron și Percy Bysshe Shelley.












30 octombrie
Paul Valéry

Paul Ambroise Valéry (*30 octombrie 1871, Sète - †20 iulie 1945 Paris) a fost un scriitor francez, autor de poeme și eseuri, reprezentant al simbolismului tardiv în literatura franceză











Ezra Pound
Ezra Weston Loomis Pound (n. 30 octombrie 1885 Hailey, Idaho SUA - d. 1 noiembrie 1972 Veneția, Italia) a fost un poet american, reprezentant de marcă al modernismului literar al secolului XX.











29 octombrie
Radu Cosasu
Radu Cosașu (nume original Oscar Rohrlich, n. 29 octombrie 1930, Bacău) este un scriitor român contemporan, unul dintre cei mai apreciați autori români de nuvele.











23 octombrie
Michael Crichton
John Michael Crichton, M.D. (pronunție, ˈkraɪtən) , (n. 23 octombrie 1942 – 4 noiembrie 2008) a fost un autor, medic, producător de film, regizor de film și televiziune, romancier și scriitor de literatură science fiction și horror american.

























Pierre Larousse
Pierre Athanase Larousse (n.23 octombrie 1817,Toucy - d.3 ianuarie 1875,Paris) a fost un pedagog și lexicograf francez. Este fondatorul editurii Éditions Larousse, specializată în editarea dicționarelor și a enciclopediilor.In 1856 publica "Noul dictionar al limbii franceze" cunoscut mai ales sub denimirea de:"Le Petit Larousse"iar in 1863 apare primul volum din grandioasa lucrare:" Grand Dictionnaire Universel du XIXe siècle" in 15 volume terminat in 1876 de Jules Hollier, nepotul lui Larousse.
Va urez o seara placuta in compania unor carti Larousse cum ar fi :














22 octombrie
Doris Lessing
Doris Lessing, s-a născut cu numele de Doris May Tayler la data de 22 octombrie 1919 în Iran, din părinți englezi. Doris Lessing este o romancieră din Marea Britanie, laureată a Premiului Nobel pentru literatură în anul 2007.












Cella Serghi
Cella Serghi (n. 4 noiembrie S.V. 22 octombrie 1907, Constanța, d. 19 septembrie 1992, București) a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice.

A debutat cu romanul Pânza de păianjen, fiind susținută de scriitori faimoși ai epocii, ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian și Camil Petrescu. În anul 1977 a publicat la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat Pe firul de păianjen al memoriei.












Jean Giraudoux
Jean Giraudoux (născut la 29 octombrie 1882, la Bellac, Haute-Vienne (Limousin), Franța – decedat la 31 ianuarie 1944, la Paris, Franța) a fost un scriitor (romancier, eseist, dramaturg) și un diplomat francez.
















Ivan Alekseievici Bunin
Ivan Alekseievici Bunin (Иван Алексеевич Бунин) (n. 22 octombrie (stil vechi 10 octombrie), 1870 – d. 8 noiembrie, 1953) a fost primul scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1933 "pentru artisticitatea viguroasă, prin care a dezvoltat tradițiile prozei ruse clasice".












21 octombrie
Silvia Kerim

Silvia Kerim (21 octombrie 1931, Bucureşti) este o prozatoare romanca.











Alphonse de Lamartine
Alphonse de Lamartine (numele complet Alphonse Marie Louise Prat de Lamartine) (n. 21 octombrie 1790 în Mâcon - d. 28 februarie 1869 în Paris) a fost un poet, scriitor și politician francez. În 1829 a devenit membru al Academiei franceze.

Alături de Victor Hugo și de Alfred de Vigny, a fost unul dintre inițiatorii poeziei romantice franceze.

A scris o poezie a emoțiilor delicate, spiritualizate, remarcabilă prin lirismul melancolic și contemplativ, datorat aspirației nostalgice către timpul trecut, retrăirea elegiacă a iubirii, consonanța dintre natură și starea sufletească a eului liric.











Samuel Taylor Coleridge
Samuel Taylor Coleridge (n. 21 octombrie 1772 - d. 25 iulie 1834) a fost un poet, critic literar și filozof englez, care a pus bazele, alături de prietenul său William Wordsworth, mișcării romantice în Anglia, fiind de asemenea unul dintre „Lake Poets” („Poeții lacului”). Este cunoscut în primul rând pentru poemele sale „The Rime of the Ancient Mariner” și „Kubla Khan”, precum și pentru opera sa majoră în proză „Biographia Literaria”.











20 octombrie
Alexandru Rosetti
Alexandru Rosetti (n. 20 octombrie 1895, București - d. 27 februarie 1990, București) a fost un reputat lingvist și filolog român, editor, pedagog, istoric al limbii române, patron spiritual al școlii românești de lingvistică. Profesor la Facultatea de Litere din București, Alexandru Rosetti a fost unul dintre patronii spirituali ai școlii lingvistice de la București, alături de nume importante precum Theodor Capidan, Jacques Byck, Iorgu Iordan sau Alexandru Graur. A fost membru titular al Academiei Române din 1948.






















Arthur Rimbaud
Jean Nicolas Arthur Rimbaud (*20 octombrie 1854, Charleville-Mézières - †10 noiembrie 1891, Marsilia) a fost un poet francez, figură centrală a literaturii moderne, precursor al simbolismului.











18 octombrie
Mihail Sebastian
Mihail Sebastian (la naștere Iosif Hechter, alt pseudonim Victor Mincu; n. 18 octombrie 1907, Brăila, d. 29 mai 1945, București) a fost un romancier și dramaturg român.










17 octombrie
Arthur Miller
Arthur Asher Miller (n. 17 octombrie 1915 - d. 10 februarie 2005) a fost un dramaturg și eseist american de origine evreiască. A fost laureat al Premiului Pulitzer pentru Dramaturgie precum și soțul lui Marilyn Monroe.











16 octombrie
Oscar Wilde
Oscar Fingal O'Flaherty Wills Wilde (n. 16 octombrie 1854, Dublin - d. 30 noiembrie 1900, Paris), scriitor irlandez, cel mai cunoscut dintre scriitorii estetizanți de limbă engleză.



"Termin aceasta carte(Dorian Gray)una dintre putinele carti care te pot misca,dat fiind ca drama ei este alcatuita dintr-o reverie esentiala si din bizare parfumuri sufletesti;a redeveni,prin intermediul unui nemaiintalnit rafinament al intelectului,patrunzator si uman intr-o asemenea atmosfera perversa de frumos,iata miracolul pe care l-ati savarsit folosind toata maiestria artistului"-Mallarme catre Wilde.






















Mihail Sorbul
Mihail Sorbul (Pseudonimul lui Mihail Smolski, n. 16 octombrie 1885, Botoșani - d. 20 decembrie 1966, București) a fost un autor dramatic interbelic.














15 octombrie
Mihail Lermontov
Mihail Iurievici Lermontov (rusă: Михаил Юрьевич Лермонтов, n. 15 octombrie [S.V. 3 octombrie] – 1814 d. 27 iulie [S.V. 15 iulie] 1841) a fost un scriitor romantic rus.











Virgiliu

Publius Vergilius Maro (*15 octombrie 70 î.Hr., Andes – †19 î.Hr., Brundisium / azi Brindisi), cunoscut în limba română ca Virgiliu, poet latin, autor al epopeii în versuri Aeneis ("Eneida"), considerată epopeea națională a romanilor. Multe din datele biografice nu sunt sigure, cele mai multe informații datează din perioada antică târzie sau provin din legende ale evului mediu timpuriu.










11 octombrie
François Mauriac
François Mauriac (n.11 octombrie 1885 – d.1 septembrie 1970) a fost un romancier, poet, dramaturg, eseist, polemist și gazetar francez, Președintele Asociației oamenilor de litere francezi, din 1933, membru al Academiei Franceze , din același an; laureat al Marelui Premiu al Romanului acordat de Academia Franceză în 1925 pentru romanul "Viața și moartea unui poet"; laureat al Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1952 „pentru profunda sa intuiție spirituală și pentru intensitatea artistică cu care a dezvăluit în romanele sale drama existenței umane”.











10 octombrie
James Clavell
James Clavell (n. 10 octombrie 1924 - d. 7 septembrie 1994) a fost un romancier, scenarist și regizor de film, fost prizonier de război în al doilea război mondial, devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare și Domnului profesor, cu dragoste .










5 octombrie
Zaharia Stancu
Zaharia Stancu (n. 5 octombrie 1902 , Salcia, județul Teleorman - d. 5 decembrie 1974, București [1]) a fost un scriitor român, autor, director de teatru, jurnalist, poet proletcultist și publicist. Romanul său Desculț (1948) a cunoscut o apreciere unanimă în perioada socialist-comunistă.












3 octombrie
Louis Aragon
Louis Aragon (n. 3 octombrie 1897, Paris - d. 24 decembrie 1982, Paris) a fost pseudonimul literar al lui Louis-Marie Andrieux, poet și scriitor francez.

Influențat de Charles Dickens, contele de Lautréamont, Lev Tolstoi, Maxim Gorki, este unul din reprezentanții realismului. Împreună cu André Breton și Paul Éluard fomează în 1924 suprarealismul.












Serghei Esenin
Serghei Alexandrovici Esenin, (în rusă: Сергей Александрович Есенин) (n. 3 octombrie 1895, d. 27 decembrie 1925) a fost un poet liric rus celebru.

Poartă-n ochi seninul, poartă noaptea-n păr.
Nu i-am spus iubitei niciun adevăr.

M-a-ntrebat: -Afară-i viscolul buimac?
Să-ncălzesc căminul, patul să ti-l fac?

I-am răspuns iubitei: - Azi, prin vânt si ger,
Cineva flori albe leapădă din cer.

Poti asterne patul si sufla-n cămin,
Eu si fără tine sunt de viscol plin...



Cerşetoarea

O fetiţă mică plânge sub fereastră la conac,
Ca argintul sună-ntrânsul râsul vesel şi buimac.
Plânge-ncet fetiţa prinsă de al toamnei frig de-amurg.
Cu mânuţa degerată şterge lacrimi care-i curg.

Lăcrimând ea cere pâine, o fărâmă, cât-de-cât...
De obidă şi de zbucium glasul i se stinge-n gât;
E înăbuşit de larma celor ce pe chef pun preţ,
Şi micuţa stă şi plânge sub râs vesel şi-ndrăzneţ.
















2 octombrie
Graham Greene

Henry Graham Greene (n. 2 octombrie 1904 – d. 3 aprilie 1991) a fost un scriitor, dramaturg, scenarist și critic literar englez.











Paul Goma

Paul Goma (n. 2 octombrie 1935 în satul Mana, comuna Vatici, județul Orhei, Basarabia) este un scriitor și militant anticomunist român, stabilit la Paris (Franța).










Miron Radu Paraschivescu
Miron Radu Paraschivescu (n. 2 octombrie 1911, Zimnicea — d. 17 februarie 1971, București) a fost un poet, eseist și publicist român, personalitate a orașului Vălenii de Munte.

Prefaţă -

Desigur că un demon sălăşluieşte-n mine
Pătrunzându-mi gândul ca un ac.
Îmi spune că e rău tot ce-am crezut că-i bine
Şi-mi pune întrebări la care tac;
Sădeşte-n suflet, ca într-o grădină,
Răsadul îndoielii, din truda fără glas,
La fel ca şi o umbră ce creşte din lumină,
La fel cu vlaga nouă ascunsă în popas.
Adesea, piscul negru în furtună,
Îmi pare strălucind pe zări senine
Şi-njurătura-mi pare vorbă bună.
Desigur că un demon sălăşluieşte-n mine.










29 septembrie
Miguel de Cervantes
Miguel de Cervantes Saavedra (n. 29 septembrie 1547, Alcalá de Henares - d. 22 aprilie 1616, Madrid) a fost un romancier, poet și dramaturg spaniol. E considerat simbolul literaturii spaniole, cunoscut în primul rând ca autorul romanului „El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha”, („hidalgo” este un reprezentant al micii nobilimi) pe care mulți critici literari l-au considerat primul roman modern și una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale. A fost supranumit „Principele ingeniozității”.











28 septembrie
Prosper Merimee
Prosper Mérimée (n. 28 septembrie 1803 - d. 23 septembrie 1870) a fost dramaturg, povestitor, istoric, arheolog francez, considerat creatorul nuvelei realiste franceze.










26 septembrie
Dan Botta
Dan Botta (n. 26 septembrie 1907, Adjud, m. 13 ianuarie 1958, București) a fost un poet, eseist și traducător român din perioada interbelică.











T S Eliot
Thomas Stearns Eliot (26 septembrie 1888 – 4 ianuarie 1965) a fost un poet anglo-american, dramaturg și teoretician literar, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1948)"...pentru contribuția sa remarcabilă, de pionierat, la poezia zilelor noastre". Prin arta sa remarcabilă, T.S.Eliot a revoluționat întreaga poezie modernă engleză.










25 septembrie
Gabriela Ioana Perte
Gabriela Ioana Perte (nascuta la 25 sepetembrie 1978,Oradea) o speranta a poeziei romanesti.Mult succes si La multi ani!












William Faulkner
William Cuthbert Faulkner (n. 25 septembrie 1897 – d. 6 iulie 1962) a fost un prozator american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1949("pentru viguroasa și unica sa contribuție artistică la romanul american modern"), unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii americane din secolul XX. Modernismul lui Faulkner se înscrie în spiritul de influență al lui James Joyce, ca model de artă romanescă.











Panait Cerna
Panait Cerna, pe numele său de naștere Stanciof, de origine bulgară, (n. 25 septembrie 1881, Cerna, județul Tulcea - d. 8 aprilie 1913) a fost un poet intimist, romantic minor sau tradiționalist român, un epigon al poetului Mihai Eminescu.










24 septembrie
Francis Scott Fitzgerald
Francis Scott Key Fitzgerald (24 septembrie 1896 – 21 decembrie 1940) a fost un scriitor american. Este considerat a fi unul din cei mai mari scriitori ai secolului douăzeci.

Fitzgerald a făcut parte din așa-zisa "generație pierdută" a americanilor născuți în anii 1890 și maturizați în perioada Primului război mondial. El a scris patru romane, a lăsat al cincilea neterminat și a scris numeroase nuvele.














23 septembrie
Jaroslav Seifert
Jaroslav Seifert (n. 23 septembrie 1901, Praga - d. 10 ianuarie 1986, Praga) este un scriitor, poet și jurnalist ceh, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1984.













21 septembrie
Stephen Edwin King
Stephen Edwin King (n. 21 septembrie 1947) este un autor american celebru prin romanele sale horror, acestea fiind ecranizate aproape în totalitate pe micul sau marele ecran. A scris câteva lucrări sub pseudonimul Richard Bachman.













H. G. Wells
Herbert George Wells (21 septembrie 1866 - 13 august 1946), cunoscut mai bine sub numele de H. G. Wells, a fost un scriitor englez celebru pentru cărțile sale de ficțiune precum Mașina timpului, Războiul lumilor, Omul invizibil, Primii oameni în lună și Insula Doctorului Moreau. A mai publicat nuvele contemporane, istorie și comentarii sociale. A fost un socialist declarat și un pacifist, operele sale mai târzii devenind tot mai politice și didactice. Atât Wells, cât și Jules Verne sunt recunoscuți ca „părinții genului științifico-fantastic”.










20 septembrie
George Cosbuc

George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.










19 septembrie
William Golding
Sir William Gerald Golding (19 septembrie 1911 – 19 iunie 1993) a fost un romancier britanic, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1983 „...pentru romanele sale care, cu perspicacitatea unei arte narative realiste dar purtând și amprenta diversității și universalității mitului, iluminează condiția umană din lumea de azi.”. El prezintă romanele sale criza conștiinței omului modern confruntat cu problemele relității contemporane.











15 septembrie
Agatha Christie
Agatha Mary Clarissa, Lady Mallowan, DBE (născută Miller; 15 septembrie 1890 – 12 ianuarie 1976), cunoscută în general ca Agatha Christie, a fost o scriitoare engleză de romane, povestiri scurte și piese de teatru polițiste. A scris și romane de dragoste sub pseudonimul Mary Westmacott, dar acestea sunt mai puțin cunoscute, nebucurandu-se de acelasi succes la public. Operele sale, în principal cele ce au ca personaje principale pe Hercule Poirot sau Miss Jane Marple, au făcut ca Agatha Christie să fie numită 'Regina Crimei', ea fiind considerată ca unul dintre cei mai importanți și inovativi autori ai genului.

Christie a fost numită de către Guinness Book of World Records, printre alții — ca cel mai vândut scriitor al tuturor timpurilor, împreună cu William Shakespeare. UNESCO consideră că ea este actualmente autorul individual tradus în cele mai multe limbi (cel puțin 56), fiind depășită doar de operele colective ale corporației Walt Disney Productions.
Caseta aniversara Agatha Christie contine: Cu cartile pe masa, Petrecerea de Halloween, Hotel Bertram, Oglinda sparta, Trenul de Paddington










11 septembrie
Stefan Octavian Iosif
Ștefan Octavian Iosif (n. 11 septembrie 1875, Brașov - d. 22 iunie 1913, București) a fost un poet și traducător român, membru fondator al Societății Scriitorilor Români.










9 septembrie
Lev Tolstoi

Lev Tolstoi sau Contele Lev Nicolaevici Tolstoi (rusă Лев Никола́евич Толсто́й) (n. 28 august(sv) / 9 septembrie(sn) 1828, Iasnaia Poliana - d. 7 noiembrie(sv) / 20 noiembrie(sn) 1910, Astapovo) a fost un scriitor rus considerat de către critici ca fiind unul dintre cei mai importanți romancieri ai lumii. Alături de Fiodor Dostoievski, Tolstoi este unul dintre scriitorii de seamă din timpul perioadei cunoscută ca vârsta de aur a literaturii ruse (începută în 1820 cu primele opere ale lui Pușkin, și terminată în 1880 cu ultimele lucrări ale lui Dostoievski). Operele sale Război și pace și Anna Karenina au avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării romanului mondial, iar credințele și ideile sale filosofice și estetice, propovăduite de-a lungul vieții prin celelalte opere, sunt reunite și cunoscute sub denumirea de „tolstoism”. Creația sa epică se impune prin capacitatea de cuprindere, adâncimea viziunii, acuitatea observației sociale și psihologice, sentimentul tragicului și omenescului.














6 septembrie
Nicolae Filimon
Nicolae Filimon (n. 6 septembrie 1819, București — d. 19 martie 1865) a fost un prozator român, faimos pentru că l-a creat pe Dinu Păturică, eroul primului nostru roman realist românesc, un arivist din stirpea lui Julien Sorel. De asemenea, autor de nuvele romantice și realist-satirice și primul critic muzical român. A scris un jurnal de călătorii pe Dunăre, și prin Occident, în Ungaria, Austria și Italia. Cea mai importantă operă a sa este romanul Ciocoii vechi și noi, apărută în 1863. Romanul este o frescă a societății românești la începutul secolului XIX











5 septembrie
Alexandru Vlahuta
Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858, Pleșești, azi Alexandru Vlahuță — d. 19 noiembrie 1919, București) a fost un scriitor român, una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale fiind România Pitorească, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”.











Tommaso Campanella
Tommaso Campanella (n. 5 septembrie 1568 - d. 21 mai, 1639), botezat Giovanni Domenico Campanella, a fost un filozof, teolog și poet italian.














31 august
Dan Desliu
Dan Deșliu (n. 31 august 1927 - d. 4 septembrie 1992, Neptun) a fost un poet român.











28 august
Rodica Ojog-Brașoveanu
Rodica Ojog-Brașoveanu (n. 28 august 1939, București, d. 2 septembrie 2002) a fost o scriitoare de romane polițiste din România.






















Goethe
Johann Wolfgang Goethe, înnobilat în anul 1782 (n. 28 august 1749, Frankfurt am Main – d. 22 martie 1832, Weimar) a fost un mare poet german, ilustru gânditor și om de știință, una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale.


















27 august
Leon Levițchi
Leon D. Levițchi (n. 27 august 1918, d. 16 octombrie 1991) a fost un anglist român, cunoscut ca traducător de literatură britanică și autor de dicționare și studii de referință.













Theodore Dreiser
Theodore Herman Albert Dreiser (27 august 1871 – 28 decembrie 1945) a fost un scriitor naturalist cunoscut pentru modul în care trata realitatea vieții în operele sale.











26 august
Jules Romains
Louis Henri Jean Farigoule (cunoscut sub pseudonimul Jules Romains) (n. 26 august 1885 - d. 14 august 1972) a fost poet, prozator, dramaturg francez, fondator și reprezentant principal al doctrinei unanimismului

Era o zi dulceagă...

Era o zi dulceagă
De lehamite de om;
Nici un nour pe cerul
Parisului incolor.

Îmi iscam o disperare
Îi simţea nevoia trupul;
Amărăciunea cărnii
Mi se-aduna în gură.

Aş fi vrut să mă-nvârt
După-o cernită biserică
Pentr-a fi sigur
Că nu mergeam nicăieri.

Dar cântam cu glas jumate
Un soi de cânt fără cuvinte
Vast şi-asemeni unor vele
Parcă de pe mare.










Guillaume Apollinaire
Guillaume Apollinaire, pseudonimul literar al lui Wilhelm Albert Vladimir Apollinaris de Kostrowitzky, (n. 26 august 1880, Roma - d. 9 noiembrie 1918, Paris) a fost poet, prozator și critic de artă.












24 august
Paulo Coelho

Paulo Coelho (Rio de Janeiro, n. 24 august 1947) este un scriitor brazilian.















Jorge Luis Borges
Jorge Luis Borges (n. 24 august 1899 la Buenos Aires - d. 14 iunie 1986 la Geneva, Elveția; de fapt Jorge Francisco Isidoro Luis Borges Acevedo) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului al XX-lea. Romancier, poet, eseist argentinian, este faimos pentru povestirile sale fantastice, în care a unit cu măiestrie idei filozofice și metafizice cu temele clasice ale fantasticului (și anume: dublul, realitatea paralela a visului, cărțile misterioase și vrăjite, salturile în timp). Adjectivul "borgezian" definește concepția despre viață ca poveste ("fiction"), ca minciună, ca operă contrafăcută, dată drept adevarată (ca în faimoasele sale recenzii de cărți imaginare).

A fost influențat de autori precum Dante Alighieri, Miguel de Cervantes, Franz Kafka, H.G.Wells, Rudyard Kipling, Arthur Schopenhauer sau G. K. Chesterton.














22 august
Ray Bradbury
Ray Douglas Bradbury (n. 22 august 1920) este un scriitor american de romane SF, fantasy, horror și mister.
Este cel mai bine știut pentru romanele Fahrenheit 451 și The Martian Chronicles. Operele sale au fost adaptate în peste 20 de filme și show-uri.












20 august
Zoe Dumitrescu Bușulenga (n. 20 august 1920, București - d. 5 mai 2006, Mănăstirea Văratec, Neamț) a fost o personalitate a culturii române, cu o prolifică activitate de cercetător, critic și istoric literar, eseist, filozof al culturii și pedagog român. A fost membră a Academiei Române și a unor importante instituții culturale europene.












19 august
Dumitru Radu Popescu
Dumitru Radu Popescu (n. 19 august, 1935, satul Păușa, județul Bihor) este un scriitor, prozator, dramaturg și academician român.Este unul dintre dramaturgii contemporani români extrem de apreciați. Capodoperele sale dramaturgice sunt Pasărea Shakespeare, Acești îngeri triști și Piticul din grădina de vară.

Potrivit Polirom, scriitorul Fanus Neagu spune despre D.R.Popescu „asa cum Marin Sorescu e singur printre poeti, Popescu e singur printre prozatorii generatiei noastre, in sensul ca si-a creat un spatiu unic al iluziei in care, patrunzind, iti pierzi dreptul la optiune, fermecat de culorile celui mai inalt anotimp, vara. Caci vara cinta nesfirsit in paginile lui... D.R. Popescu e o poveste in care nu cad zapezi, sub fruntea lui Anul Nou incepe cu sinziene – dar nimic dulceag in tot ce scrie, fiindca el stie drumul pe marile de sub pustiuri in care se ajunge pe carari tragice.”











17 august
Herta Müller

Herta Müller (n. 17 august 1953, Nițchidorf, Regiunea Timișoara) este o scriitoare germană de limbă germană și română, originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009 pentru „densitatea poeziei și sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaților”
Citat:
"Am fost mereu uimită de varietatea lingvistică a limbii române, de metaforele pe care le conţine. E o altă dimensiune a sinelui, pe care ţi-o conferă, de parcă aş avea două staţii, una a limbii pe care o întrebuinţez, alta, cea oferită de cuvântul echivalent al celeilalte limbi, care oferă o altă imagine. Limba română mă însoţeşte permanent, o am în cap, chiar dacă scriu în limba germană. Mă însoţesc, întotdeauna, în paralel, imaginile celeilalte limbi."












14 august
John Galsworthy

John Galsworthy (n. 14 august 1867 - d. 31 ianuarie 1933), prozator englez este laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1932 "pentru remarcabila sa artă narativă care își găsește forma cea mai înaltă de expresie în Saga familiei Forsyte"
Iata cele trei trilogii ale scriitorului:

















11 august
Teodor Mazilu
Teodor Mazilu (sau Theodor Mazilu, n.11 august 1930, București, d. 18 octombrie 1980) a fost un dramaturg român, autor de piese de teatru și scheciuri pentru televiziune.












10 august
Panait Istrati

Panait Istrati (n. 10 august 1884 Brăila — d. 16 aprilie 1935, București, cu numele la naștere Gherasim Istrati) a fost un scriitor român de limbă română și franceză.
Citat:
Să dai, să dai, iată marea fericire a vieţii. Să dai mai ales la timp, fiecare lucru la vremea lui. Să dai râsul, să dai lacrimile... să-ţi trăieşti aventurile, să-ţi trăieşti durerea... să înhaţi raza de bucurie care fuge, să-ţi arăţi dinţii frumoşi în râsul pe care nişte ochi umezi ţi-l cerşesc, şi apoi să plângi nebuneşte, din toată inima, sătulă de bucurie! Să plângi un timp... şi apoi să râzi!











5 august
Marin Preda

Marin Preda (n. 5 august 1922, Siliștea-Gumești, județul Teleorman — d. 16 mai 1980, Mogoșoaia) a fost un nuvelist, romancier, scriitor și director de editură român.











Guy de Maupassant
Henri René Albert Guy de Maupassant (n. 5 august 1850 — d. 6 iulie 1893) a fost un scriitor francez din secolul al XIX-lea. Este unul dintre precursorii povestirii moderne.











1 august
Gellu Naum
Gellu Naum (n. 1 august 1915, București — d. 29 septembrie 2001, București) a fost un poet, prozator și dramaturg român, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european.










Herman Melville

Herman Melville (n. 1 august 1819, New York - d. 28 septembrie 1891, New York) a fost un scriitor american, cunoscut mai ales pentru romanul său Moby Dick, care l-a făcut celebru.
"Moby Dick starneste in sufletul cititorului un sentiment asemanator veneratiei. Este una dintre cele mai interesante si mai frumoase carti din literatura universala." - D.H.Lawrence.










IULIE
30 iulie
Pastorel Teodoreanu

Alexandru O. Teodoreanu (n.1894 - d.1964), cunoscut și sub pseudonimul Păstorel, a fost un avocat și scriitor român, cunoscut epigramist, gurmand și iubitor de vinuri, membru de seamă al boemei ieșene și bucureștene. A rămas în literatura română prin epigramele sale. Romanul său cel mai cunoscut este "Hronicul măscăriciului Vălătuc", pe care criticul literar George Călinescu îl compară cu "Gargantua și Pantagruel".
A fost fratele romancierului Ionel Teodoreanu.












Emily Brontë


Emily Jane Brontë (n. 30 iulie 1818 - d. 19 decembrie 1848) a fost scriitoare engleză, cunoscută mai ales pentru unicul ei roman La răscruce de vânturi.












29 iulie
Demostene Botez
Demostene Botez (n. 29 iulie, 1893, satul Hulub, comuna Dângeni, judeţul Botoşani - d. 17 martie 1973, Iaşi) a fost un scriitor şi publicist român, academician (membru corespondent din 1963) şi avocat (licenţiat în drept al Facultăţii din Iaşi).
Debutul editorial a avut loc in 1918, cu volumul de poezii Munţii, premiat de Academia Română.
A publicat multă literatura pentru copii şi a desfăşurat o bogată activitate de traducător.












Victor Ion Popa
Victor Ion Popa (n. 29 iulie 1895, Călmățui, comuna Grivița, județul Tutova, actualmente în județul Galați; d. 30 martie 1946, București) a fost un om de teatru și literat polivalent care a adus, prin opera sa dramatică, regizorală și pedagogică, o contribuție însemnată la evoluția teatrului românesc dintre cele două războaie mondiale.
A fost un scriitor de mare talent, autorul unor piese apreciate de marele public precum și de critica literară.












27 iulie
Alexandre Dumas fiul

Alexandre Dumas (zis și Dumas-fils, "fiul") (n. 27 iulie, 1824, Paris - d. 27 noiembrie 1895, Marly-le-Roi) a fost un romancier și dramaturg francez, fiul lui Alexandre Dumas










26 iulie
Aldous Huxley


Aldous Leonard Huxley (n. 26 iulie 1894; d. 22 noiembrie 1963) a fost un scriitor britanic care a emigrat în Statele Unite. A fost un membru al faimoasei familii Huxley care a dat un mare număr de minți științifice briliante.

Este cunoscut pentru romanele, pentru eseurile, povestirile, literatura de călătorie, scenariile sale de film. Dacă la începutul vieții a fost un umanist, a devenit la finalul ei interesat de subiecte spiritualiste, cum ar fi parapsihologia și filozofia mistică.













George Bernard Shaw

George Bernard Shaw (n. 26 iulie 1856, Dublin - d. 2 noiembrie 1950, Ayot Saint Lawrence) a fost un scriitor irlandez, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1925, considerat cel mai mare dramaturg de limbă engleză de la William Shakespeare. Shaw s-a făcut cunoscut atât ca autor de piese de teatru, cât și în calitate de critic de artă și publicist politic.
Citate:
-Felul meu de a glumi este să spun adevărul. Aceasta este cea mai nostimă glumă din lume.
-Deseori mă citez. Dă sare şi piper conversaţiei.
-Alcoolul este anestezicul pe care ni-l administrăm pentru a suporta intervenţia chirurgicală a vieţii.
-Ce este viaţa, decât un şir de nebunii inspirate? Greutatea este să le alegi pe cele demne de a fi făcute.
-Nu avem dreptul de a consuma fericire fără a o produce.
-Cei mai mulţi nu se roagă, doar cerşesc.












André Maurois


André Maurois, născut Émile Salomon Wilhelm Herzog, (26 iulie 1885, Elbeuf, Seine-Maritime – 9 octombrie 1967, Neuilly-sur-Seine) a fost un scriitor, eseist și istoric francez. A devenit cunoscut și datorită biografiilor făcute unor personalitați ca: Honoré de Balzac, Percy Bysshe Shelley, Frédéric Chopin, sau Benjamin Franklin.






24 iulie
Alexandre Dumas tatal

Alexandre Dumas - Dumas Davy de la Pailleterie, cunoscut și ca (Alexandre Dumas père) Alexandre Dumas tatăl (n. 24 iulie 1802, Villers-Cotterêts (Aisne) - d. 5 decembrie 1870, Puys (Seine-Maritime) a fost un autor de romane istorice de aventuri, prin care a devenit cel mai popular scriitor francez din lume.










23 iulie
Raymond Chandler
Raymond Thornton Chandler (23 iulie, 1888 – 26 martie, 1959) a fost un scriitor american de romane polițiste și nuvele.





















21 iulie
Corneliu Leu
Corneliu Leu (n. 21 iulie 1932, Medgidia, județul Constanța) este un scriitor, dramaturg și regizor de film român. Este de asemenea fondatorul mai multor organizații social-culturale.














Ernest Hemingway

Ernest Miller Hemingway (n. 21 iulie 1899 – d. 2 iulie 1961), faimos romancier, nuvelist, realizator de povestiri (short stories în limba engleză), reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1954," pentru măiestria artei narative, foarte recent demonstrată în "Bătrânul și marea"și pentru influența pe care a exercitat-o asupra stilului contemporan".























Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacău — d. 22 august 1890, Mircești, județul Iași) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician român, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.










20 iulie
Adrian Paunescu
Adrian Păunescu (n. Adrian Păun, 20 iulie 1943, Copăceni, plasa Bălți, județul Bălți, Basarabia, astăzi Republica Moldova — d. 5 noiembrie 2010, București) a fost un poet, publicist, textier și om politic român. Păunescu este cunoscut mai ales ca poet – debutând în 1960 și fiind unul dintre cei mai prolifici autori români contemporani – și ca organizator al Cenaclului Flacăra, întrunire desfășurată periodic în anii 1973–1985, de regulă în orașele mari ale României, unde artiștii promovați de poet prezentau lucrări muzicale și literare în fața unui public numeros. În cadrul cenaclului, Păunescu a încurajat cultura de masă îndrăgită de publicului tânăr, în ciuda numeroaselor sancționări aduse acesteia de către puterea comunistă; el a inventat sintagmele „generația în blugi” și „muzică tânără” pentru a-și desemna tinerii spectatori amatori ai unui stil vestimentar nonconformist, respectiv sonoritățile iubite de aceștia, ale genurilor folk și rock.

De la un cardiac, cordial

De-aicea, de pe patul de spital,
Pe care ma gasesc de vreme lunga,
Consider ca e-un gest profund moral
Cuvântul meu la voi sa mai ajunga.

Ma monitorizeaza paznici minimi,
Din maxima profesorului grija,
În jurul obositei mele inimi
Sa nu ma mai ajunga nicio schija.

Aud o ambulanta revenind,
Cu cine stie ce bolnav aicea,
Alarma mi se pare un colind
Cu care se trateaza cicatricea.

Purtati-va de grija, fratii mei,
Paziti-va si inima, si gândul,
De nu doriti sa vina anii grei,
Spitalul de urgenta implorându-l.

Eu va salut de-a dreptul cordial,
De-a dreptul cardiac, precum se stie,
Recunoscând ca patul de spital
Nu-i o alarma, ci o garantie.

Va vad pe toti mai buni si mai umani,
Eu însumi sunt mai omenos în toate,
Da-mi, Doamne, viata, înca niste ani
Si tarii mele minima dreptate.

31 octombrie 2010, Bucuresti, Spitalul de Urgenta.
Ultima.











Francesco Petrarca
Francesco Petrarca (n. 20 iulie 1304, Incisa/ Arezzo - d. 19 iulie 1374, Arquà/Padova) a fost un prozator, poet și umanist italian din secolul al XIV-lea, unul din cei mai importanți poeți lirici ai literaturii italiene. În special forma perfectă a sonetelor sale s-a impus și în afara spațiului de limbă italiană, influențând lirica europeană ("Il Petrarchismo"). Pe lângă cunoașterea profundă a autorilor clasici și a limbii latine, operele sale scrise în "volgare" au jucat un rol precumpănitor în dezvoltarea limbii italiene vorbite într-o limbă literară. Prin convingerea sa asupra strânsei legături între cultura clasică și învățătura creștină, Petrarca a contribuit la dezvoltarea umanismului european, care reunește aceste două ideale. Alături de Dante Alighieri, Petrarca este unul din principalii precursori ai Renașterii.

Vrăjmaşa mea, oglinda, în care-ţi tot priveşti

Vrăjmaşa mea, oglinda, în care-ţi tot priveşti
Fermecătoarea faţă, de cer şi-Amor slăvită,
Întru a mea pieire te face să-ndrăgeşti
Nu vraja ei, ci vraja de dânsa oglindită.

Din inima ta – dulce cuib mie - tu m-ai smult
La sfatul ei: Prigoană haină şi păgână!...
Şi totuşi eu – chiar dacă iubesc atât de mult -
Nu-s vrednic să fiu unde doar tu poţi fi stăpână.

Dar ea ştiind, oglinda, ce lanţ cumplit mă leagă
De tine, de ce face să-ţi fii tu ţie dragă,
Şi pentru mine aspră, trufaşe iar şi iară?...

Narcis – ţi-aduci aminte? - pe sine s-a-ndrăgit
La fel. Aceeaşi soartă te-aşteaptă la sfârşit.
Dar nu-i pământul vrednic de-o floare-atât de rară!

„Întru viaţa Madonei Laura”

Traducere de Lascăr Sebastian









19 iulie
A.J.Cronin
Archibald Joseph Cronin (19 iulie 1896 Cardross, Scotia–6 ianuarie 1981 Montreux, Elvetia)a fost un medic si un romancier scotian.
















18 iulie
William Makepeace Thackeray

William Makepeace Thackeray (n. 18 iulie 1811 – d. 24 decembrie 1863) a fost un romancier englez victorian. Este cunoscut, în special, pentru capodopera sa Bâlciul deșertăciunilor (în original, Vanity Fair)












16 iulie
Dimitrie Anghel

Dimitrie Anghel (n. 16 iulie 1872 la Cornești, Iași — d. 13 noiembrie 1914, Iași) a fost un poet, prozator, reprezentant al simbolismului român. A urmat școala primară și liceul la Iași, între 1879 și 1890, când a părăsit studiile pentru a se dedica scrisului. A călătorit în Italia, Franța, Elveția și Spania, revenind în țară în 1902. A fost funcționar în Dobrogea (1906 - 1907), referent la Casa Școalelor și inspector al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice ( din 1911) .









12 iulie
Pablo Neruda
Pablo Neruda (pseudonimul lui Neftalí Ricardo Reyes Basoalto) (n. 12 iulie 1904 – d. 23 septembrie, 1973), poet și om politic chilian, consul în Spania, Japonia, China; ambasador la Paris, premiul "Cununa de aur" a Reuniunii Internaționale a Poeților din orașul iugoslav Strunga; Premiul Internațional Lenin "Pentru întărirea păcii între popoare", 1953; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1971.
Motivația Juriului Nobel

"pentru opera lui, care, cu sufletul unei forțe elementare, dă viață destinului și viselor unui întreg continent. ."

Cine moare...

Moare cate putin cine se transforma in sclavul obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi
traiectorii;
cine nu-si schimba existenta;
cine nu risca sa construiasca ceva nou;
cine nu vorbeste cu oamenii pe care nu-i cunoaste.

Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.

Moare cate putin cine evita pasiunea,
cine prefera negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca, oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.

Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este nefericit in lucrul sau;
cine nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis;
cine nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile "responsabile".

Moare cate putin cine nu calatoreste;
cine nu citeste;
cine nu asculta muzica;
cine nu cauta harul din el insusi.

Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu se lasa ajutat

Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si
detestand ploaia care nu mai inceteaza.

Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput;
cine nu intreaba de frica sa nu se faca de ras
si cine nu raspunde chiar daca cunoaste intrebarea.

Evitam moartea cate putin, amintindu-ne intotdeauna ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul fapt de a respira.

Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o fericire splendida. Totul depinde de cum o traim...

Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te la soare
Daca va fi sa inseli, inseala-ti stomacul.
Daca va fi sa plangi, plange de bucurie. Daca va fi sa minti, minte in privinta varstei tale.
Daca va fi sa furi, fura o sarutare.
Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica. Daca va fi sa simti foame, simte foame de iubire.
Daca va fi sa doresti sa fii fericit, doreste-ti in fiecare zi...













10 iulie
Marcel Proust

In cautarea timpului pierdut
Sunteti necajiti ca ati pierdut timpul?Cititi "In cautarea timpului pierdut"("À la recherche du temps perdu") de:
Marcel-Valentin-Louis-Eugène-Georges Proust (n. 10 iulie 1871 - d. 18 noiembrie 1922) a fost un romancier, eseist şi critic francez.
"Început în 1909 şi terminat doar parţial în anul morţii sale, ciclul de romane "În căutarea timpului pierdut" consistă din şapte volume groase, cu peste 2,000 de personaje. Graham Greene l-a numit pe Proust "cel mai mare romancier al secolului XX", iar Somerset Maugham a numit romanul lui Proust "cea mai mare ficţiune din toate timpurile până în ziua de azi". Proust a murit înainte de a putea să-şi corecteze şpalturile ultimelor trei volume, editate postum de fratele său, Robert.
Viziunea de tip multi-nivel al lui Proust este considerată de critici drept absolut originală. El a satirizat aristocraţia, a fost un analist al dragostei şi al geloziei, şi un pionier al romanului de introspecţie şi analiză ale conştiinţei. A creat peste 40 de personaje memorabile. Mai presus de toate mesajul cartii sale este afirmarea vieţii."(Wikipedia)
1. Swann
2. La umbra fetelor in floare
3. Guermantes
4. Sodoma si Gomora
5. Captiva. Fugara
6. Timpul regasit

Citate:
-Atunci când Iubeşti, nu mai iubeşti pe nimeni.
-Timpul de care dispunem în fiecare zi este elastic; pasiunile pe care le încercăm îl dilată; acelea pe care le inspirăm îl îngustează şi obişnuinţa îl umple.
-Caută şi păstrează mereu o bucată de cer deasupra vieţii tale.
-Dragostea este tortură reciprocă.
-Totul nu e că te pierzi, ci că nu te mai regăseşti.
-Să lăsăm femeile frumoase bărbaţilor fără imaginaţie.
-Paradoxurile de azi sunt prejudecăţile de mâine.
-Devenim moralizatori atunci când suntem nefericiţi.
-Zilele sunt egale pentru un ceasornic, dar nu pentru un om.
-Lasă-te furat, întâlneşte fericirea, găseşte soarele din gândurile tale!
-Fericirea în dragoste este o stare anormală.
-Dragostea este spaţiul şi timpul măsurate cu inima.











9 iulie
Alexandru Graur

"Limba noastra-i o comoara..."spune poetul(Alexei Mateevici),o "comoara" pe care marele savant Alexandru Graur a stapanit-o pe deplin.
Alexandru Graur (n. 9 iulie 1900, Botoşani- d. 9 iulie 1988) este o figură marcantă a lingvisticii româneşti, savant român de origine evreiască (Alter Braurer).
A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, fiind licenţiat în filologie clasică şi limba română.Studiază la Paris, unde obţine diploma la École Pratique des Hautes Études şi îşi susţine doctoratul la Sorbona cu o teză de lingvistică indoeuropeană.
Înfiinţează şi conduce Liceul particular evreiesc,profesor la Universitatea din Bucureşti, decan al Facultăţii de Filologie, director al Editurii Academiei.
Activitatea sa ştiinţifică însumează o bibliografie bogată cuprinzând studii de filologie clasică, etimologie, lingvistică generală, fonetică şi fonologie, gramatică, onomastică, lexicologie şi de cultivare a limbii române. A susţinut ani în şir emisiunea radiofonică „Limba noastră”, iar în „Revista Cultului Mozaic” a deţinut o rubrică pe teme lingvistice, semnalând apropieri între cuvintele din diferite limbi.










"Mic tratat de ortografie, Dicţionarul greşelilor de limbă şi „Capcanele" limbii române, publicate împreună de Editura Humanitas, îşi păstrează neatins dinamismul axiologic al mesajului iniţial. Aceste exemplare meditaţii despre aspecte importante ale limbii române se oferă cititorului de azi cu aceeaşi proaspătă şi înţeleaptă deschidere spre dialog, specifică academicianului Al. Graur.
Nici una dintre aceste lucrări nu-şi propune să aibă, cum afirmă autorul, caracter explicit normativ –- dar, prin fascinaţia pe care o exercită orice asemenea incursiune savant-filologică în lumea cuvântului, toate trei sporesc în rândurile cititorilor reflexivitatea şi respectul vigilent pentru limbă."(Editura Humanitas)











8 iulie
Jean de La Fontaine

Jean de La Fontaine (n. 8 iulie 1621, Château-Thierry, Franța - d. 13 aprilie 1695, Paris) a fost un poet, moralist, dramaturg, libretist și romancier francez. La Fontaine este cunoscut mai ales pentru fabulele pe care le-a scris.











7 iulie
Lion Feuchtwanger


Lion Feuchtwanger, având pseudonimul literar de J.L. Wetcheek (n. 7 iulie 1884 - d. 21 decembrie 1958) a fost un romancier și dramaturg german.
Deoarece era de origine evreiască, în 1933, o dată cu ascensiunea nazismului, este nevoit să se expatrieze și ulterior se stabilește în SUA. Romanele sale istorice, cu aluzii critice la problemele contemporane (cum ar fi rasismul și antisemitismul), au o puternică pătrundere psihologică.









5 iulie
Jean Cocteau

Jean Maurice Eugène Clément Cocteau (Maisons-Laffitte, 5 iulie 1889 - Milly-la-Forêt, 11 octombrie 1963) poet, scriitor, pictor, dramaturg şi cineast francez.










4 iulie
Haralamb Zinca

Haralamb Zincă, pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman (n. 4 iulie 1923, Roman – d. 28 decembrie 2008, Bucureşti), a fost un autor de romane poliţiste şi cărţi-document.Este autorul a peste 50 de cărţi poliţiste şi de spionaj, fiind laureat al Premiului Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1971) - pentru cartea " Şi a fost ora H" (Editura Militară, Bucureşti, 1971) - şi cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976).











3 iulie
Franz Kafka

Franz Kafka (* 3 iulie 1883, Praga - 3 iunie 1924, Viena) este un scriitor evreu de limbă germană originar din Praga.


Recenzie carte http://www.cartile-adevarul.com/56-procesul:
În ziua in care împlineşte 30 de ani, funcţionarul Josef K. este arestat şi dus într-un salon în care, spre marea lui surprindere, doi paznici îi mâncau micul dejun. Încă de la prima frază, cititorul intră in contact cu absurdul situaţiei în care protagonistul este aruncat:
"Pe Josef K. îl calomniase pesemne cineva, căci, fără să fi făcut nimic rău, se pomeni într-o dimineaţă arestat."
Paznicii il informează cu seninătate că este arestat, dar că rămâne totuşi în stare de libertate şi poate merge în continuare la serviciu. Năucit de toată situaţia din care nu mai înţelege nimic, Josef K. se întoarce acasă, iar din ziua imediat următoare îşi reia activitatea de prim-procurist la bancă.
Mai târziu, Josef K. este trimis fără nicio explicaţie să caute tribunalul unde, într-o duminică, urma să i se ia un interogatoriu. Bătând la toate uşile şi pretinzând că-l caută pe un anume tâmplar Lanz, Josef K. descoperă că birourile tribunalului respectiv se află în podul unei clădiri cu apartamente şi camere de închiriat. Imobilul respectiv arată jalnic, având un aspect sărăcăcios şi mizerabil. Faptul că justiţia se găseşte într-un loc atât de murdar îi intensifică lui Josef dezgustul faţă de ea, dar, paradoxal, îi dă mai multă siguranţă.
Pe măsura desfăşurării acţiunii, personajul principal este din ce în ce mai derutat de ilogicul situaţiei. Neştiind ce culpă să-şi atribuie, el nu se poate apăra şi prin urmare, este obligat să rămână prins în această situaţie lipsită de sens.

Cititi la aceeasi adresa si "7 lucruri ce trebuie sa le stii despre Franz Kafka"

Citate din Kafka:
-Sunt două păcate principale din care toate celelalte păcate se nasc: nerăbdarea şi lenea.
-Lenea este începutul tuturor viciilor, încoronarea tuturor virtuţilor.
-Aceia care păstrează capacitatea de a aduna frumuseţea nu vor îmbătrâni niciodată.
-Dezordinea, când nu eşti înzestrat decât cu mici talente, e tot ce poate fi mai rău.
-Scrisul e o formă a rugăciunii.
-Ce sinucidere poate fi fericirea!
-E sigur că Duminica nu-mi poate aduce niciodată mai multe foloase decât ziua de lucru, pentru că prin orarul ei special îmi răstoarnă toate obiceiurile şi am nevoie de excedentul de timp liber ca să mă instalez, de bine, de rău, în această zi deosebită.











2 iulie
Octavian Paler

Octavian Paler (n. 2 iulie 1926, Lisa, judeţul Braşov — d. 7 mai 2007, Bucureşti) a fost un scriitor, jurnalist, editorialist şi om politic român.








Singurătate

Voi care vă întoarceţi acasă
şi după ce-aţi închis uşa
spuneţi “bună seara”
voi nu ştiţi ce-nseamnă
să intri pe uşă tăcînd.


Definiţia despărţirilor

Nu ştiam că floarea amară a singurătăţii
are dacă o atingi pe obraz
Sunetul unor paşi care pleacă.

Definiţia nenorocului

Sunt drumuri ce ne caută demult.
Şi-ajung la noi când noi suntem plecaţi
În căutarea lor pe alte drumuri.


Definiţia pasului absent

Doar un pas ne desparte.
Nu ştiu dacă pasul absent
e al meu
sau al tău.
Tu stai pe un mal al lui
eu pe altul
şi între noi curge noaptea.
Ca să ajungem atât de aproape
ca să rămânem atât de departe
doar un pas ne desparte
şi între noi curge noaptea continuu
prin pasul absent.












Ştefan Fay

Ştefan Vasile Andrei, Baron de Fay, (n. 2 iulie 1919, Seuca, România - 26 iunie 2009, Nisa, Franţa), a fost un scriitor şi genealogist francez, originar din România, care a publicat o perioadă de timp (înainte de 1973) şi sub numele de Ştefan Andrei. Este descendent al famiilor nobiliare de Fay, (tatăl, Joseph, Baron de Fay, deputat şi diplomat) şi Kemény (mama, Gabriela, Contesă Kemény). La data de 31 mai 2009 i s-a conferit, în România, Ordinul Meritul Cultural în grad de ofiţer, categoria A "pentru literatură".

"Caietele unui fiu risipitor"-
"Primul – si cel mai puternic – atribut al apartenentei la un neam tine de cultura in care traieste omul. Eu nu-s roman prin sange, ci prin cultura, prin limba. Limba si cultura mi-au dat mie Patria. Ele m-au facut roman. Pe Tata, la rascrucea marilor intrebari pe care le punea istoria, l-a facut roman optiunea pentru dreptatea cauzei romanesti in problema Transilvaniei. Pentru el, dreptatea i-a impus atitudinea. Pentru mine nu a existat chestiunea alegerii. M-am nascut intr-o cultura, intr-o limba, intr-o priveliste dominata de aceasta limba al carei farmec si bogatie transcendentala le-am simtit din copilarie; nu pot sa le apartin decat lor, adica Romaniei. Stiu ca aceasta Romanie este asediata fara incetare de toti dusmanii si chiar prietenii ei, dar nu ma voi preda celor care incearca a-mi jefui ori denigra Patria."Stefan J. Fay













Wisława Szymborska


Wisława Szymborska (n. 2 iulie 1923) este o scriitoare poloneză. În 1996 a primit Premiul Nobel pentru Literatură.

Unora le place poezia
Unora –
asta înseamnă că nu tuturor.
Nici măcar celor mai mulţi, doar cîtorva.
Nu punem la socoteală şcolile, unde-i impusă,
nu-i socotim nici pe poeţi,
ne dă cam două fiinţe dintr-o mie.

Le place –
dar le place şi supa cu găluşte,
şi complimentele, chiar şi culoarea albastră,
haina cu care s-au obişnuit,
nu mai vorbesc de propria lor părere
sau mîngîiatul unui cîine.

Poezia –
dar ce e poezia?
S-au dat atîtea răspunsuri evazive
la această întrebare.
Nici eu nu ştiu ce-i poezia,
şi mă agăţ de-acest nu ştiu ca de-un colac de salvare.

Traducere de Doru Cosmin Radu













Hermann Hesse

Jocul cu margelele de sticla
Hermann Hesse (n. 2 iulie 1877, Calw, Germania – d. 9 august 1962, Montagnola, Elveţia) scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1946 :"pentru inspiratele sale scrieri care, crescând în îndrăzneală şi putere de pătrundere, exemplifică idealuri umanitare clasice şi înalte calităţi ale stilului". Este faimos pentru romanele sale Der Steppenwolf (Lupul de stepă), Das Glasperlenspiel (Jocul cu mărgele de sticlă) şi Siddhartha.
Romanul"Jocul cu mărgele de sticlă" creeazã un univers fascinant. Lumea a renuntat la valorile materiale si a creat, undeva în Germania, o provincie a Castaliei, în care singura realitate o constituie spiritul.
Fiecare locuitor al acestei lumi privilegiate e preocupat de cultivarea stiintelor si artelor, de cercetarea creatiilor spirituale ale lumii.
Citate Hermann Hesse:
-Fiecare corp este singur, sufletul - niciodată.
-Nimic nu a fost, nimic nu va fi, totul este, totul constă din esenţă şi prezent.
-A găsi la fiecare om trăsăturile care-l deosebesc de ceilalţi înseamnă a-l cunoaşte.
-Tăria unui lanţ stă în veriga lui cea mai slabă.
-Unii se cred perfecţi doar pentru că sunt mai puţin exigenţi cu ei înşişi.
-Când urâm pe cineva, urâm în el ceva ce face parte din noi înşine.
-Trebuie să învăţaţi să râdeţi. Pentru a ajunge la umorul de calitate, nu vă mai luaţi prea mult in serios.
-Lacrimile sunt gheaţa sufletului care se topeşte.












1 iulie
Dan Verona


"Mărturisesc că zilele de naştere (ale mele, nu ale altora) nu-mi sunt prea simpatice. Nu aduc decăt tulburare, agitaţie inutilă, deturnare de la sensul adănc al bucuriei. Seamănă mult cu «cronica unei morţi de mult anunţate».
Felurite personaje, cunoscute şi necunoscute, iţi intră brusc in suflet cu propria lor realitate - cu temerile, nădejdile şi deziluziile lor şi la fel de brusc dispar, ca intr-o ficţiune, lăsănd in urmă uşile vraişte, uimire şi o tăcere stranie de lumi dispărute. Pentru aceasta inclin spre magia zilelor simple, obişnuite, cănd orice intămpinare, orice cuvănt bun te iau prin surprindere, făcănd dintr-o zi uitată de memoria lumii - un dar al lui Dumnezeu."a fost declaratia pentru Jurnalul.ro a lui Dan Verona la implinirea varstei de 60 de ani.
Dan Verona (n.1 iulie 1947 în localitatea Luncani,judeţul Bacău.) este un poet, prozator, traducator român.

Romanta intre doua trenuri
Dan Verona

Si vine vremea cateodata
Cand din oglinda unei ploi
Mireasa inimii uitata
Iti face semne inapoi
Si-atunci cobori in vechea gara
Cu gandul ca vei revedea
Acelasi tren de-odinioara
Din care ai plecat candva

R: Etern pasager, mai vine un tren
Adio, mai trece un tren
Iubirea mereu alearga spre noi
Cu-o floare si-o gara in doi

Va mai pleca un tren si iata
Un vis pe care-l credem stins
Ne lumineaza viata toata
De mana vremii neatins
Si ne grabim atunci spre vara
Uitata pe un vechi peron
Si alergam sa prindem scara
Sclipind la ultimul vagon









George Sand

Amandine Aurore Lucile Dupin, ulterior Baroană Dudevant (n. 1 iulie 1804,Paris — d. 8 iunie 1876,Nohant,lângă Châteauroux, Indre), cel mai bine cunoscută sub pseudonimul să literar,George Sand, a fost o scriitoare şi feministă franceză.










Citate:
-Adevaratele pasiunii sunt cele pe care le ascunzi.
-Adevăratele dureri sunt cele pe care le duci în tăcere şi de care nu vrei să fii nici compătimit, nici mângâiat.
-Fiinţele slabe nu trăiesc decât din spaime şi din presentimente.
-Amintirea este parfumul sufletului.
-Există o singură fericire în viaţă: să iubeşti şi să fii iubit.









IUNIE

30 iunie
Czesław Miłosz

Czesław Miłosz (n. 30 iunie 1911, Šeteniai, Lituania- d. 14 august 2004) poet şi romancier polonez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1980.În motivaţia juriului care i-a acordat premiul Nobel se aminteşte: "a ilustrat, cu o perfectă clarviziune, condiţia precară a omului într-o lume dominată de conflicte profunde".
Eseul "Gandirea captiva"-recenzie Editura Humanitas 2008:
"Scris după decizia sa de a rupe cu dictatura comunistă din Polonia şi de a rămâne în Vest, apărut la Paris în 1953, eseul lui Czesław Miłosz Gândirea captivă a devenit un document esenţial al literaturii antitotalitare. Este vorba de o lucrare demistificatoare, o incursiune în universul magiei exercitate de doctrina comunistă („Noua Credinţă”) asupra atâtor intelectuali din însângeratul şi absurdul secol XX."












Georges Duhamel

Georges Duhamel (n. 30 iunie 1884, Paris — d. 13 aprilie 1966, Valmondois) a fost un scriitor şi poet francez.
Între 1906 şi 1908, el creează "Abaţia de la Créteil", falanster de artişti reunind poeţi, scriitori, muzicieni şi pictori.In 1914 Georges Duhamel se înrolează şi practică meseria de chirurg timp de patru ani, deseori expus pericolului. Această experienţă dureroasă îi va inspira două scrieri care îi aduc o notorietate imediată: "Viaţa martirilor" şi "Civilizaţie", ultima obţinând Premiul Goncourt în 1918.
Întors în viaţa civilă, el se consacră în întregime literaturii şi apărării unei civilizaţii cu faţă umană.











29 iunie
Antoine de Saint-Exupéry

Antoine-Marie Roger, viconte de Saint-Exupéry (n. 29 iunie 1900, Lyon - d. 31 iulie 1944, deasupra Mării Mediterane) a fost romancier, eseist şi reporter francez, aviator căzut pe frontul antifascist. S-a făcut cunoscut unui cerc larg de cititori în special datorită povestirii "Le Petit Prince" ("Micul Prinţ", 1943), una din cele mai răspândite cărţi din lume, tradusă în circa 110 limbi.
Povestirea modernă "Le Petit Prince" ("Micul prinţ", 1943), având deviza: "Numai cu inima poţi vedea bine, lucrurile esenţiale rămân ascunse ochilor", s-a bucurat în epoca de după război de o mare popularitate în rândurile tinerilor, dar şi ale adulţilor. Micul locuitor al unei planete minuscule porneşte într-o lungă călătorie prin lume ca să caute adevăratul sens al vieţii. În cursul peregrinărilor sale ajunge să-şi dea seama că pentru a fi fericit "ajunge să te gândeşti că undeva, printre milioane de stele, există fiinţa iubită" iar ceea ce conferă un sens existenţei sunt relaţiile dintre oameni, care implică şi responsabilitatea fiecăruia pentru soarta celorlalţi.





Demostene Botez

Demostene Botez (n. 29 iulie, 1893, satul Hulub, comuna Dângeni, judeţul Botoşani - d. 17 martie 1973, Iaşi) a fost un scriitor şi publicist român, academician (membru corespondent din 1963) şi avocat (licenţiat în drept al Facultăţii din Iaşi).
Debutul editorial a avut loc in 1918, cu volumul de poezii Munţii, premiat de Academia Română.
A publicat multă literatura pentru copii şi a desfăşurat o bogată activitate de traducător.
Spleen

Afară plouă ca şi toamna şi-i urît,
Mă uit pe geam ca după tine, şi atît.

În mine toate amintirile te-aşteaptă,
De-aceea mi-i privira stranie şi dreaptă.

Ca-ntr-un copil ce-a adormit plîngînd,
În mine nu mai este nici un gînd.

Vreau să citesc şi-mi cad din mînă cărţile;
Mă împresoară chipul tău din toate părţile.

Mîna ce mi-a-mprăştiat părul şi gîndurile
Îmi amestecă pe carte toate rîndurile.

Rămîn uitîndu-mă pe geam ca după tine,
Şi tot aştept pe cineva şi nu mai vine.

Spleen de duminica

Ce- i fi facand pe-acolo unde esti ?
Pe-aicea ploua linistit ... pustiu ...
Cu unghia pe geamul straveziu
Scriu inceputul unei vechi povesti.

In jurul mesei fac calatorii,
Neobosit, desi-am pornit de-un ceas.
Vreau parca sa ajung unde-ai ramas,
Desi cu gandul tot te-astept sa vii.

Si-asa, absent, de mult calatoresc
Purtand in mine fericirea noastra ...
Le geam o clipa ca sa-mi racoresc
Imi razam fruntea calda de fereastra.

„Înclinarea umoristică apropie pe Demostene Botez de Topîrceanu însă ironizarea e ascunsă, uneori imperceptibilă şi nu distruge sentimentul.(G. Călinescu)






Nicolae Bălcescu

Nicolae Bălcescu (n. 29 iunie 1819, Bucureşti — d. 29 noiembrie 1852, Palermo) a fost un istoric, scriitor şi revoluţionar român.
"Românii supt Mihai Voievod Viteazul este lucrarea cea mai valoroasă a lui Bălcescu, atât din perspectiva intenţiilor autorului, cât şi din acea a cititorului contemporan care o judecă raportând-o la ansamblul creaţiei sale. Ea nu este numai opera sa cea mai amplă şi mai ambiţioasă, ci şi cea în care Bălcescu izbuteşte efectiv să pună cel mai mult din convingerile, năzuinţele, pasiunea şi arta scriitoricească. Aparţinând în aceeaşi măsură istoriei pro-priu-zise şi literaturii (Bălcescu însuşi a proiectat-o iniţial ca o "poemă" despre principele erou), ea leagă viziunea epică, eroică şi cea romanescă cu străduinţele de obiectivitate ştiinţifică şi cu pasiunea discursului politic. În mod evident, istoria lui Mihai Viteazul este o carte despre trecut scrisă pentru prezent şi prin prizma prezentului." (Georgeta ANTONESCU, Nicolae Bălcescu, în vol. colectiv Scriitori români, Colecţia "Mic dicţionar", Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978)












Willibald Alexis

Pantalonii cavalerului von Bredow
Georg Wilhelm Heinrich Häring, cunoscut sub pseudonimul Willibald Alexis (n. 29 iunie 1798, Breslau - d. 16 decembrie 1871, Arnstadt), a fost prozator german, iniţiatorul romanului istoric de mari proporţii în cadrul literaturii germane.






Willibald Alexis – Pantalonii cavalerului von Bredow, Ed. UNIVERS, 1976.
Un fragment din roman:
“…un clopotel face parte din vestimentatia lui Akemi; rasunau clopotele de la templele Daishoji si Shippoji…au pornit sa bata ritmic, imediat dupa ce s-a luminat de ziua, si, inca mai bat si urmau sa bata mult dupa ora pranzului, la sarbatoarea Primaverii…tocmai contenisera clopotele de seara…clopotul de la templu anunta ca Takezo a fost prins si valuri-valuri de barbati venind dinspre padure se adunara acolo…”
“… S-a trezit dupa vreo patru ore cand a auzit clopotele templelor anuntand sfarsitul anului. Somnul I-a facut bine. Sari in picioare considerand ca I-a trecut oboseala. Mintea ii era limpede si proaspata. In tot orasul rasunau clopotele intr-un ritm egal si maret, anuntand sfarsitul intunericului si inceputul luminii. O suta opt batai pentru o suta opt iluzii in viata – fiecare bataie ii indemna pe barbati si femei sa reflecteze la desertaciunea vietii pe care o duceau.
Musashi se intreba cati puteau afirma in noaptea aceea:
- Am procedat bine. Am facut ceea ce ar fi trebuit sa fac. Nu regret nimic. Pentru el, fiecare rasunet insemna remuscare…”











Giacomo Leopardi, Conte

Giacomo Taldegardo Francesco di Sales Saverio Pietro Leopardi, Conte (n. 29 iunie 1798, Recanati - d. 14 iunie 1837, Napoli) este considerat, alături de Dante, cel mai mare poet italian, precum şi unul dintre cei mai mari gânditori ai acestei ţări.
Citate:
-Cine ştie să râdă este stăpânul lumii.
-Copiii găsesc totul în nimic, oamenii nu găsesc nimic în tot.
-Ignoranţa este cel mai mare izvor de fericire.
-Persoanele nu sunt ridicole decât când vor să pară sau să fie ceea ce nu sunt.
-Plictiseala nu este altceva decât dorinţa curată de fericire, nesatisfăcută de plăcere, dar nici lovită făţiş de neplăcere.

Către lună
de GIACOMO LEOPARDI
Traducere de Vasile Romanciuc

O, graţioasă lună, mai ţin minte-
acum un an, tot pe colina asta,
veneam să te admir, plin de nelinişti:
tu atârnai şi-atunci peste pădure,
cum faci şi astăzi- toată luminând-o.
Dar nebuloasă şi tremurătoare,
văzută printre lacrimi, ţi-era faţa,
plângeam atunci-un chin mi-a fost viaţa:
ea astfel a rămas, iubită lună,
şi nu s-a schimbat. Mă bucură-amintirea
şi număr anii ca să ştiu etatea
durerii mele. O, cât de plăcut e-
în tinereţe, când e încă lungă
calea speranţei şi e scurtă calea
memoriei - să-ţi aminteşti trecutul
chiar dacă-i trist, iar suferinţa-i vie.













28 iunie
Luigi Pirandello

Luigi Pirandello (n. 28 iunie, 1867 – d. 10 decembrie, 1936) a fost un dramaturg, romancier, poet şi eseist italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1934 "pentru îndrăzneaţa şi ingenioasa renaştere a artei dramatice şi scenice".
Moare în 1936, iar familia se supune dispoziţiilor sale testamentare: "Când voi muri, să nu mă îmbrăcaţi, înfăşuraţi-mă într-un cearşaf. Fără flori, fără lumânare la căpătâi. Un dric sărăcăcios. Gol. Şi nimeni să nu mă-nsoţească, nici rude, nici prieteni. Dricul, calul, birjarul, asta-i tot. Ardeţi-mă."

"Teatrul lui Luigi Pirandello izvorăşte dintr-o singură convingere, aceea că viaţa însăşi este o farsă, o ficţiune foarte asemănătoare cu ceea ce se desfăşoară pe scenă."(Editura ART.ro)











26 iunie
Pearl S. Buck












Pearl Sydenstricker Buck (n. 26 iunie 1892, Hillsboro, West Virginia - d. 6 martie 1973, Danby, Vermont), scriitoare americană, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 1938 "pentru descrierile şi dense şi autentic epice ale vieţii tărănimii chineze, precum şi pentru capodoperele ei în domeniul biografiei".







25 iunie
Yann Martel

Viaţa lui Pi
O aventura fantastica in care un baiat de 16 ani supravietuieste intr-o barca de salvare(in Oceanul Pacific) timp de 227 de zile cu un urangutan,o zebra ranita si un tigru bengalez:
Yann Martel (* 25 iunie 1963 în Salamanca, Spania) este un scriitor canadian.Face călatorii în Iran, Turcia şi India.In 1981 absolvă Trinity College School în Port Hope, Ontario. După care va studia Filozofia la Trent University în Peterborough şi va lucra în acest timp ca spăltor de vase, gradinar şi Security Guard.La vârsta de 27 ani - după terminarea facultăţii - se decide să lucreze ca scriitor.
Cu romanul"Life of Pi" (rom: „Viaţa lui Pi“), Martel atinge succesul în 2001. El primeşte în 2002 pentru această carte Man Booker Prize for Fiction. Pentru a scrie "Life of Pi", Martel petrece şase luni în India. El vizitează moschee, temple, biserici şi gradini zologice.





A. J. Quinnell

Cititi cartea in limba engleza sau vedeti filmul Man on Fire (Pus pe jar ) de:
A. J. Quinnell (n. 25 iunie 1940, Nuneaton, Warwickshire, Marea Britanie — d. 10 iulie 2005, Gozo, Malta) a fost un scriitor britanic de thriller şi mister.







George Orwell

Cititi celebrele romane ale lui:
George Orwell (pseudonimul literar şi jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) (n. 25 iunie 1903, India — d. 21 ianuarie 1950, Londra) a fost un scriitor englez, comentator al radio BBC, editorialist şi reporter. El a luptat ca voluntar în Războiul Civil din Spania de partea comuniştilor. A scris romane, eseuri şi critică literară.
George Orwell este autorul a două faimoase romane satiră în care care atacă totalitarismul:"Ferma Animalelor" (1945) şi"O mie nouă sute optzeci şi patru" (1949).











24 iunie
Ernesto Sabato


Ernesto Sábato (n. 24 iunie 1911 - d. 30 aprilie 2011) a fost unul dintre cei mai importanți prozatori latino americani si un important romancier contemporan.











22 iunie
Erich Maria Remarque

Erich Maria Remarque (născut Erich Paul Remark; n. 22 iunie 1898, Osnabrück, Germania - d. 25 septembrie 1970, Locarno, Elveţia) este unul dintre cei mai cunoscuţi şi populari autori de literatură germană din secolul al XX-lea.
În iunie 1916 a publicat "Din bucuriile şi tristeţile tinereţii". În acelaş an, la 21 noiembrie, a fost recrutat în batalionul de rezervă al regimentului infanterie 78. Este trimis la frontul de vest şi la 31 iulie 1917 e rănit la piciorul stâng, la braţul drept şi la gât. Ulterior a trăit în Elveţia, inclusiv în oraşul Davos. Printre cele mai importante romane se numără "Nimic nou pe frontul de vest" (1929), "Întoarcerea" (1931), "Trei camarazi" (1936)," Arcul de triumf" (1945)," Vreme de trăit şi vreme de murit" (1954), "Obeliscul negru" (1956), "Noapte în Lisabona" (1962) şi "Umbre în paradis" (1971, ultimul lui roman).
Citate:
-Cât de etern invariabile sunt expresiile iubirii - şi cât de variată , în schimb, gama înjurăturilor!
-Puterea este molima cea mai contagioasă!
-Lucrul bun trebuie să-l iei când ţi se dă!
-Cine nu se aşteaptă la nimic, nu va fi dezamăgit!
-Ce lucru blestemat este să iubeşti o femeie şi să fii sărac!
-Omul este rău, dar iubeşte binele... atunci când îl fac alţii.
-Libertatea e mai preţioasă decât dragostea! Asta o afli întotdeauna prea târziu!
-Nu este îngrozitor să aştepţi ceva! Îngrozitor este să nu ai ce aştepta!
-Numai lucrurile simple nu dezamăgesc niciodată.











21 iunie
Jean-Paul Sartre

Jean-Paul Sartre (pe numele complet Jean-Paul Charles Aymard Sartre; n. 21 iunie 1905, Paris, d. 15 aprilie 1980, Paris) a fost un filozof francez, reprezentant al existenţialismului, scriitor (Premiul Nobel 1964), jurnalist şi militant social. A influenţat profund generaţia care i-a urmat, în special tineretul din perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, nu doar prin filozofia şi opera sa literară, ci mai ales ca intelectual angajat. Diversele sale angajamente sociale sunt inseparabile de gândirea sa filozofică.
Citate:
-Omul, aşa cum îl concepe existenţialismul, dacă nu poate fi definit, se datorează faptului că nu este la început nimic. El nu va deveni decât ceva pe urmă şi va fi ceea ce el însuşi se va fi făcut... Nu există realitate decât în acţiune... omul nu este altceva decât propriul său proiect, nu există decât în măsura în care se realizează pe el însuşi, nu este nimic altceva decât ansamblul actelor sale.
-Este, deci, absurd să ne gândim a ne plânge, deoarece nimic străin nu a hotărât ceea ce simţim, ceea ce trăim sau ceea ce suntem noi. Sunt absolut liber şi absolut responsabil de situaţia mea.
-Important nu este să spui "Iată ce au făcut din mine", ci "Iată ce am făcut eu din ceea ce au făcut din mine".
-Esenta omului este libertatea de a alege. Omul este condamnat sa fie liber, isi alege libertatea, esenta, si-n aceasta consta maretia, disperarea si nelinistea lui.
-A fi liber nu înseamnă să faci tot ce vrei, ci să ştii că poţi să vrei.
-Ca întâmplarea cea mai banală să devină aventură trebuie şi e de ajuns să te apuci să o povesteşti.











20 iunie
Aurel Baranga

Aurel Baranga (n. 20 iunie 1913, Bucureşti - d. 10 iunie 1979, Bucureşti) este pseudonimul lui Aurel Leibovici, un poet şi un dramaturg român de origine evreiască.Din 1949 şi până la sfârşitul vieţii (10 iunie 1979) a fost redactor-şef la Urzica.

Aurel Baranga - Argument
- "De ce îi faceti concurenta lui Esop?
Pâna acum, ati scris doar comedie..."
- "Fiindca-n fiecare fabula e un strop
De tragedie."

Aurel Baranga - Fabula Disputei
Zise vântul catre mare:
"- Esti sarata,
Mi se pare."

Spuse marea catre vânt:
"- Nestatornic,
N-ai cuvânt."

Zise vântul: "- Ai rechini".
Spuse marea:
"- Si-alte vini?"

"Zise", "spuse", "vântul", "marea"...
Te apuca disperarea
Cu disputa lor,
Sterila,
Puerila,
Inutila...

Vi se pare ca
MORALA
Este cam anemica?
Va raspund ca e cum este
În orice polemica.

Aurel Baranga - Fabula Vitezei
A ajuns simbol de lene
Bietul melc.
Ce nedreptate!
El ce-si duce casa-n spate.
Sa te vad pe dumneata,
Obligat sa porti în cârca
Holul
Si sufrageria,
Baia
Si bucataria,
Cartile din biblioteca,
Placile din discoteca,
Si atâtea alte, înca.
Sa te vad: ai alerga?

În povestea cu melcul-mâlc
Descifrez un tâlc:
Înainte de a râde
De meteahna orisicui,
Pune-te în locul lui,

Si-o MORALĂ, neaparat,
Care va împunge:
Merge încet,
E-adevarat:
Dar,
În schimb,
Ajunge!











19 iunie
George Calinescu

George Călinescu (n. 19 iunie 1899, Bucureşti — d. 12 martie 1965, Otopeni ) a fost un critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii şi literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alţii doar italienizantă sau umanistă. Este considerat drept unul dintre cei mai importanţi critici literari români din toate timpurile, alături de Titu Maiorescu sau Eugen Lovinescu. Îşi semnează întotdeauna articolele cu pseudonimul G. Călinescu, după o modă destul de răspândită în perioada interbelică.


























17 iunie
Miklós Nyiszli

Miklós Nyiszli (n. 17 iunie 1901, Şimleu Silvaniei - d. 5 mai 1956, Oradea) a fost un medic evreu din Transilvania, supravieţuitor al deportării în lagărele naziste de exterminare.
La sfârşitul lunii mai 1944 a fost ridicat din Oradea şi deportat împreună cu soţia sa şi fiica de 15 ani la Auschwitz-Birkenau.
Cartea "Orvos voltam Auschwitzban",apărută postum,în 1964,tradusă în română:"Am fost medic la Auschwitz", Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1965 descrie ororile petrecute in lagarul nazist.Filmul Zona mortii realizat in anul 2001 este ecranizarea cartii scrise de Miklós Nyiszli.











16 iunie
Erich Segal

Erich Wolf Segal (n. 16 iunie 1937 in Brooklyn, New York City; d.† 17 ianuarie 2010 in Londra) a fost un scriitor american, care scris printre altele romanul de succes Love Story, o dramă romantică, transpusă pe ecran în filmul cu acelaşi nume.
Regia Arthur Hiller;Cu Ryan O'Neal, Ali MacGraw, Tommy Lee Jones.



















Giovanni Boccaccio

Giovanni Boccaccio (n.16 iunie 1313 — d. 21 decembrie 1375, Certaldo/Florenţa) a fost un poet şi umanist italian. Cu povestirile sale reunite în Il Decamerone („Decameronul”, 1470) a influenţat nu numai dezvoltarea literaturii italiene, dar a şi creat modelul genului de nuvelă, reluat în creaţia multor scriitori europeni.
"Decameronul a fost scris in anii misiunilor primite din partea Florentei intre 1348 si 1353. Este opera de maturitate a lui Boccacccio si una din capodoperele literaturii europene; ea inaugureaza un intreg sector al genului epic modern, anume nuvela, fixandu-i structura, tematica si finalitatea, si isi pastreaza pana azi actualitatea prin virtutea geniului narativ de neconfundat al autorului. Decameronul a devenit de-a lungul secolelor prototipul unei anumite literaturi epice la a carei reusita au contribuit in mod egal: varietatea subiectelor, multimea personajelor, a locurilor si a intamplarilor semnificative, in fine, prezenta in opera a lumii reale, fara restrictii de moravuri si fara transfigurari doctrinare; realismul clasic isi are inceputul in aceasta opera.” (Nina Facon)
Citate Giovanni Boccaccio:
-Cel ce nu se iubeste pe sine insusi nu stapineste nimic pe lumea asta.
-Numai mizeria nu stârneste invidie în lume.











14 iunie
Harriet Beecher Stowe

Harriet Beecher Stowe (14 iunie 1811 – 1 iulie 1896) a fost o aboliţionistă şi scriitoare americană. Romanul lui Stowe, Coliba unchiului Tom (1852) înfăţişează viaţa african-americanilor sub sclavie; romanul a fost foarte bine primit în SUA şi Anglia dar şi-a atras ura celor din America de Sud care erau în favoarea sclaviei. Când a întâlnit-o pe Stowe, Abraham Lincoln i-a spus: „Deci aceasta este mica bătrână ce a început acest nou război!”














12 iunie
Irina Mavrodin

Irina Mavrodin s-a născut la 12 iunie 1929, la Oradea, România. Poetă, eseistă, traducătoare,profesor universitar. Directoare a colecţiei "Lettres roumaines" la editura "Actes Sud", Franţa (1991 2002). Preşedintă a Asociaţiei internaţionale "Prietenii lui Emil Cioran" din Sibiu şi cetăţean de onoare al comunei Rasinari. Decoraţii: Ordinul "Chevalier des Arts et des Lettres", conferit de Statul francez; Ordinul "Steaua României în gradul de Cavaler".

Centrul de aur

crede
în binecuvântarea Zilei
în acest Centru de aur
în lumina
ce ţi-a fost dată
când mama ta te-a născut
ţipând în chinuri

le Centre d'or
crois
dans la bénédiction du Jour
dans ce Centre d'or
dans la lumičre
qui t'a été donnée
lorsque ta mčre t'a mis au
monde












Alexandru Balaci

"Profesorul de iubire ,adevar si frumos"
Alexandru Balaci (n.12 iunie 1916, Aurora (Mehedinţi) - d. 7 martie 2002 ) a fost un italienist român, critic şi istoric literar, membru al Academiei Române.
Alexandru Balaci a urmat cursurile Facultatii de Litere si Filosofie din Bucuresti iar in 1943 a sustinut teza de doctorat "Giovanni Pascoli in neoclasicismul italian". A fost vicepresedinte al Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta, director al Scolii Romane din Roma (Accademia di Romania), profesor si sef de catedra la Facultatea de Litere din Bucuresti, vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor din Romania si redactor sef al revistei "Viata romaneasca". A fost ales membru corespondent al Academiei Romane in 1965 si titular in 1994. Academicianul s-a consacrat studiului culturii italiene, elaborand numeroase lucrari de referinta si traducand din opera unor mari scriitori: Dante Alighieri, Francesco Petrarca, Niccolo Machiavelli, Leopardi, Lodovico Aristo, Boccaccio, Torquato Tasso, Luigi Pirandello. Alexandru Balaci a coordonat monumentala lucrare "Istoria literaturii italiene" si numeroase dictionare.











10 iunie
Saul Bellow

Saul Bellow (10 iunie 1915 – 5 aprilie 2005) a fost unul dintre cei mai cunoscuţi prozatori evrei americani.
Opera sa se defineşte prin efortul de a descifra sensul existenţei umane, ilustrată în mod pregnant de condiţia intelectualului.
A fost membru al National Institute of Arts and Letters. In 1975 a cucerit Premiul Pulitzer pentru "Darul lui Humboldt"iar,in 1976 a primit Premiul Nobel pentru Literatura.In anul 1988 i-a fost conferit cel mai inalt titlu pe care guvernul american il acorda artistilor – National Medal of Arts.
“Trăieşte clipa” este unul din romanele lui Bellow care vorbeşte despre visul american, cel de a cuceri Hollywoodul şi lumea întreagă, despre absurdul existenţial, dar şi despre potenţialul uman de a-l depăşi. Omul lui Bellow „scindat între lumea materială care îl înconjoară şi un univers mai larg al fiinţei” (Malcolm Bradbury ), ajunge la revelaţii meta-fizice după o serie de momente în acelaşi timp hilare şi triste.











9 iunie
Bertha von Suttner

Bertha Felicitas Sophie Freifrau von Suttner-Baronesa Bertha von Suttner (1843 - 1914) a fost o scriitoare austriacă, cunoscută militantă pacifistă şi prima femeie Laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1905). S-a născut în influenta familie princiară austriacă Kinsky (este fiica general-feldmareşalului Kinsky, principe von Wchinitz und Tettau şi mătuşa actualei principese-consoarte a Liechtensteinului). După ce s-a căsătorit cu baronul german von Suttner a locuit timp de 10 ani la Tbilisi (pe atunci în Rusia). A devenit cunoscută după publicarea (la o editură din Dresda) romanului Jos armele ! ("Die Waffen Nieder !") în 1889. A mai scris romanele Manuscrisul («Ein Manuskript», Leipzig, 1885), Daniela Dormes (Munchen, 1886) ş.a. Concepţiile ei l-au influenţat puternic pe Alfred Nobel a cărui prietenă apropiată a fost (ei i-ar aparţine ideea instituirii Premiilor Nobel), precum şi pe Herbert Spencer şi Charles Darwin, cu care a întreţinut, de asemenea, o relaţie de prietenie.
Citat:"Dupa verbul 'a iubi', 'a ajuta' este cel mai frumos verb din lume"









8 iunie
Gelu Ionescu

Gelu Ionescu (n. 1937), critic si istoric literar, eseist. A fost asistent, apoi lector la Catedra de Literatura Comparata si Teorie Literara a Facultatii de Limba si Literatura Romana, Universitatea Bucuresti, din 1963 pina in 1982, an in care s-a exilat. A fost Senior Program Editor la Radio Europa Libera timp de doisprezece ani, dupa care, din 1995, a fost lector de limba si literatura romana la Institutul de Romanistica al Universitatii din Heidelberg pina in 2002, cind s-a pensionat. Locuieste in Germania, la Munchen, din 1983. Dintre lucrarile publicate, amintim: Romanul lecturii (1976, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor), Orizontul traducerii (1981, a doua editie, adaugita, in 2004), Les debuts litteraires roumains d’Eugene Ionesco. 1926-1940 (Heidelberg, 1989), aceasta din urma fiind versiunea prescurtata a volumului Anatomia unei negatii (1991, Premiul pentru critica al Uniunii Scriitorilor), volum care fusese respins de cenzura comunista in 1973. De acelasi autor, la Editura Polirom au aparut: Copacul din cimpie (2003, carte distinsa cu Marele Premiu ASPRO pe 2003 la Tirgul International de Carte Bookarest din 2004) si Covorul cu scorpioni. Douasprezece fragmente memorialistice (2006).
„Usurinta cu care se misca Gelu Ionescu in spatii culturale extrem de diverse, de la cultura antica la poezia medievala, de la literatura Renasterii la romanul modern, il recomanda nu doar ca pe un stralucit discipol al lui Tudor Vianu, dar si ca pe un virf al noii generatii comparatiste romanesti: critic de idei, spirit analitic si speculativ, eseist subtil, interpret ingenios al unor capodopere.” (Mircea Zaciu)
"as vrea sa fiu un copac din cimpie. Un copac, secular, mare, solitar, ramuros, puternic – aproape invulnerabil – intr-o cimpie usor valurata ce se pierde in zari. O cimpie verde si curata primavara, unduind in lanuri de griu, vara, toamna acoperita de araturi fumeginde, iarna de imaculate zapezi: copacul din cimpie.” (Gelu Ionescu)










6 iunie
Thomas Mann

Casa Buddenbrook
Paul Thomas Mann (n. 6 iunie 1875, Lübeck – d. 12 august 1955, Kilchberg, în apropiere de Zürich) a fost romancier german, eseist, unul dintre marii scriitori ai secolului XX, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1929 :"...în principal pentru marele roman "Casa Buddenbrook", care de-a lungul anilor a fost întâmpinat cu o constant sporită apreciere ca o operă clasică a literaturii contemporane"

Citate:
-Ironia e grăuntele de sare, datorită căruia mâncarea capătă gust.
-Atât timp cât vă veţi aduce aminte de mine, nu veţi fi nici voi uitaţi.
-Dacă eşti posedat de o idee, o vezi pretutindeni, chiar îi simţi mirosul.
-Sfinte şi dureroase sunt confuziile tinereţii.
-O familie trebuie să fie unită si solidară, căci altfel nenorocul bate la uşă.
-Depărtarea e ca vântul, stinge focurile mici şi le înteţeşte pe cele mari.
-Moartea este doar un mare instrument al vieţii.












Aleksandr Sergheevici Puşkin

Dama de pica
Aleksandr Sergheevici Puşkin (n. 6 iunie, S.V. 26 mai, 1799, d. 10 februarie, S.V. 29 ianuarie, 1837) este un poet şi dramaturg clasic rus din perioada romantică, considerat a fi cel mai mare poet rus şi fondatorul literaturii ruse moderne. Puşkin a fost iniţiatorul folosirii dialectului local în poeziile şi piesele sale, creând un stil propriu de amestec al naraţiunii cu teatrul, idila şi satira—asociate cu literatura rusă şi influenţând major scriitorii ruşi care i-au urmat.
Nuvela "Dama de pica", scrisa in toamna anului 1833, prezinta povestea unui ofiter rus de origine germana, care isi pierde averea si, odata cu ea, mintile la jocul de carti. Ofiterul joaca cu patima fiecare partida, convins fiind ca detine secretul unei combinatii de trei carti castigatoare, secret pe care l-a aflat de la o frumoasa dama de companie. Nuvela, in complexitatea ei, cuprinde un amalgam naucitor de tradare, crima, patimi nebunesti si remuscari.

Dimineata de iarna




Ce zi frumoasa! Ger si soare.
Iubita mea, mai dormi tu, oare?
Deschide ochii larg si sari
Din somnul dulce. Iata zorii.
Acum în calea Aurorii
Ca Steaua Nordului rasari.

Aseara viscolea întruna.
Arar iesea pe ceruri luna
Din nouri, si-o asemanam
Cu-o palida, galbuie pata.
Iar tu stateai îngândurata…
Si-acuma… uita-te pe geam:

Albastru-i cerul, si covoare
De nea se-ntind lucind la soare.
Copacii în padure-s goi
Si negri. Brazii verzi se-mbraca
În stravezie promoroaca,
Si râu-i sclipitor de sloi.

Pluteste-odaia-ntr-o lumina
De chihlimbar, si soba plina
Trosneste. E placut aici;
Visarea lânga foc e buna…
Dar dac-as spune-acum sa puna
Pe roib la sanie?… Ce zici?

Pe pârtii sa zburam, departe,
Pe unde calu-o sa ne poarte
Atât de zbuciumat în frâu:
Pe câmpul cu zapada groasa,
Si prin padurea ieri stufoasa;
Si pe la mult iubitul râu.












Pierre Corneille

Cidul
Pierre Corneille(n.6 iunie 1606 in Rouen,Franta-d. 1 octombrie 1684,Paris) a fost un scriitor francez,unul dintre cei trei mari dramaturgi francezi ai secolului al XVII-lea,alaturi de Moliere si Racine.
Tragicomedia "Cidul" a fost scrisa de catre Pierre Cornille in anul 1636. Acesta s-a inspirat din piesa lui Guilhem de Castro, "Las mocedades del Cid" (Tineretea Cidului).
In centrul operei se afla Ximena si don Rodrigo care duc lupta dintre pasiune si vointa, dintre pasiune si datorie si dintre pasiune si onoare. Cei doi sunt indragostiti unul de celalalt si spera ca parintii lor se vor invoi ca ei sa se casatoreasca. Insa don Gomez, tatal Ximenei refuza casatoria dintre cei doi tineri si fiind insultat de catre don Diego, tatal lui don Rodrigo, il palmuieste pe acesta. Astfel se ajunge la un duel intre don Gomez si don Rodrigo care vrea sa-si razbune tatal prea in varsta ca sa se dueleze. Duelul nu ramane fara urmari si se pare ca iubirea dintre cei doi tineri devine imposibila.
Dovedind multa vitejie in lupta, don Rodrigo primeste laudele regelui Castiliei si denumirea de "Cid", care se traduce prin "stapan".
Citate :

Epitaf. Pe mormântul lui Richelieu

E greu să prinzi în versuri felul său,
Că nu e om ca mine şi ca tine;
A fost prea bun, ca să-l vorbeşti de rău.
Dar nu-ndeajuns, ca să-l vorbeşti... de bine.


-Îmi găsesc fericirea în fericirea celor din jurul meu
-Mincinosul are nevoie de memorie buna.
-Felul cum dai preţuieşte mai mult decât ceea ce dai.
-Cine învinge fără primejdie triumfă fără glorie.
-Fiecare clipă a vieţii este un pas către moarte.
-Cu greu uram ceea ce am iubit cu adevarat.
-Dragostea e un tiran care nu cruta pe nimeni.
-Dragostea e o placere,onoarea e o datorie.











5 iunie
Federico García Lorca

Federico García Lorca (n. 5 iunie 1898, Fuente Vaqueros, Granada - d. 18 august 1936, între Víznar şi Alfacar, ibidem) a fost un, poet, prozator şi dramaturg spaniol, cunoscut şi pentru talentul său în alte domenii ale artei. Încadrat în generaţia lui 27 a literaturii spaniole, este cel mai popular şi influent scriitor spaniol din secolul XX. Ca dramaturg este considerat una dintre figurile de referinţă ale teatrului spaniol din secolul XX, alături de Valle-Inclán şi Buero Vallejo. A murit executat în timpul Războiului Civil din Spania (1936-1939), datorită simpatiei sale pentru Frontul Naţional şi condiţiei sale de homosexual declarat.

Balada lunei, lunei
traducere de Teodor Bals

În fusta ei de chiparoase
veni la fierărie luna.
Copilul o priveşte lung,
Copilul stă privind-o-ntruna.
În aerul tremurător
luna braţele îşi mişcă
ivindu-şi, lubrică şi pură,
sânii ei tari de cositor.
Fugi tu, lună, lună, lună.
Dacă vor veni ţiganii
din inima ta vor face
salbe şi inele albe.
Lasă-mă să joc, copile.
Când ţiganii au să vină
te-or gasi pe nicovală
cu ochii-nchişi, fără lumină.
Fugi tu, lună, lună, lună !
Le-aud caii ca un zvon.
Nu-mi călca, copile, lasă-mi
albul meu de amidon.

Sosea-n goană călăreţul
bătând surd toba câmpiei.
Are ochii-nchişi copilul
înlăuntrul fierăriei

Prin livada de măslini,
bronz şi vis, veneau ţiganii.
Capetele ridicate,
ochii-ntredeschişi şi-i ţin.

Cum mai cântă cucuveaua,
ay, cum cântă ea în pom !
Lunecă, de mână, luna
peste cer c-un pui de om.

Plâng ţiganii-n fierărie
plâns cu ţipăt, hohotit.
Vântul priveghează, vântul
în priveghi a-ncremenit












2 iunie
Karl Adolph Gjellerup

Karl Adolph Gjellerup (n. 2 iunie, 1857,Roholte, Præstø, Danemarca- d. 13 octombrie 1919,Klotzsche, lângă Dresda, Germania) a fost un scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1917:"Pentru poetica sa variată şi bogată, inspirată din idealuri înalte".

Opera sa cuprinde:
En idealist (Un idealist) (1878)
Det unge Danmark (Tânăra Damemarcă) (1879)
Antigonos (1880)
Germanernes loerling (Discipolul germanilor) (1882)
Brynhild (1884)
Minna (1889)
Møllen (Moara) (1896)
Pilgrimmen Kamanita (Pelerinul Kamanita) (1906)













Thomas Hardy

La jumatatea epocii victoriene, intr-o perioada de avant a economiei, cand Anglia devenise prima putere industriala a lumii, Thomas Hardy reconstituie cu nostalgie, intr-o cuprinzatoare fresca romanesca, climatul spiritual al Angliei patriarhale.
In cuvintele unei remarcabile scriitoare ca Virginia Woolf, Departe de lumea dezlantuita ne dezvaluie cealalta latura a spiritului uman, partea intunecata, care se revela in singuratate, iar nu cea luminata, care se arata in societate.
In Wessex, tinut pe jumatate real, pe jumatate imaginar, se impletesc destinele zbuciumate ale unor personaje fascinante prin complexitate. Procesul de decantare a sentimentelor impus de viata domnisoarei Everdene se urmareste mai intii cu interes, apoi cu simpatie si pina la urma cu pasiune - ca si cum ar fi vorba de o ruda apropiata. O lume de mult apusa, dar care vorbeste limpede despre ceea ce este etern in om.
Thomas Hardy, (n. 2 iunie 1840 — 11 ianuarie 1928†) a fost un scriitor şi poet naturalist britanic, cunoscut pentru romanele sale „Tess” şi „Departe de lumea dezlănţuită”. Evenimentele din majoritatea operelor sale se desfăşoară în comitatul semi-imaginar Wessex şi sunt marcate de descrieri poetice şi fatalism.












Marchiz de Sade

Donatien Alphonse-François de Sade,Marchiz de Sade (n. 2 iunie 1740,Paris — d. 2 decembrie 1814,Charenton) a fost un scriitor francez.
Din http://www.descopera.org/marchizul-de-sade/:
"Nuvelele sale aveau tendinte filozofice si sadomasochiste, explorand o multitudine de subiecte controversate, cum ar fi violul, bestialitatea sau necrofilia. A fost un sustinator infocat al libertatii extreme, o libertate care sa nu dea socoteala moralitatii, religei sau legii, avand drept principiu de baza obtinerea placerii personale.
Termenul de “sadism” e derivat din numele lui.
“Justine” a fost si e cea mai faimoasa lucrare a lui Sade, in ea se descriu peripetiile sexuale ale unei tinere fete.
In filozofia lui Sade, Dumnezeu e rau, iar nedreptatile suferite de Justine sunt rezultatul negarii acestui lucru. Insusi Sade a declarat ca Justine e o carte “capabila sa il corupa si pe Diavol” si a negat ca el ar fi scriitorul.
Conform lui D. J. Enright, filozofia lui Sade era foarte simpla: “daca savurezi raul, inseamna ca Natura a dorit sa fii rau, deci ar fi o rautate din partea ta, sa incerci sa fii bun”. Unii scriitori din secolul IX, au fost inspirati de ideea lui Sade, conform careia omul ar trebui sa se lase in voia instinctelor sale."
Citate din Sade:
-Prosperitatea era făcută pentru crimă şi ghinionul pentru virtute.
-Lupii care se năpustesc asupra mieilor, mieii consumaţi de către lupi, cei puternici care îi sacrifică pe cei slabi, cei slabi care sunt victimele celor tari - asta este Natura, cu voinţa ei, cu schema ei de acţiuni şi reacţii perpetue, o grămadă de vicii şi una de virtuţi - într-un singur cuvânt, un echilibru perfect care rezultă din egalitatea Binelui şi a Răului pe Pământ. Niciun îndrăgostit, dacă e de bună credinţă şi sincer, nu va nega că preferă să-şi vadă iubita, mai degrabă moartă, decât infidelă.
-M-am convins că numai prin viciu poate fi capabil omul de a trăi acest fior moral şi fizic ce este izvorul celei mai delicioase voluptăţi.
-Ideea de Dumnezeu este singurul rău pe care nu îl pot ierta omenirii.
-Nu există Dumnezeu. Natura îşi este suficientă sieşi, şi în mod sigur nu are niciun autor.












1 iunie
Mircea Cartarescu

De ce iubim femeile
Mircea Cărtărescu (n. 1 iunie 1956 în Bucureşti) este un poet, prozator şi publicist român.Este considerat de critica literară drept cel mai important dintre poeţii generaţiei optzeciste.
Cateva motive pentru care iubesc (EI) femeile in viziunea lui Mircea Cartarescu:
"Pentru ca au un fel de-a rezolva probleme
care te scoate din minti. Pentru ca au un fel de-a
gandi care te scoate din minti."
"Pentru ca niciodata n-ajungi cu ele la un acord
in privinta frumusetii altei femei sau a altui barbat.
Pentru ca iau viata in serios, pentru ca par sa creada
cu adevarat in realitate."
" Pentru ca sunt femei,
pentru ca nu sunt barbati, nici altceva. Pentru ca din
ele-am iesit si-n ele ne-intoarcem, si mintea noastra
se roteste ca o planeta greoaie, mereu si mereu, numai
in jurul lor"







MAI

31 mai
Adriana Bittel

Adriana Bittel (n. 31 mai 1946, Bucureşti), prozatoare şi publicistă română, absolventă a Facultatăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1970.
Intalnire la Paris -Unsprezece povestiri :
« Alese din volume şi din texte publicate de-a lungul anilor în România literară şi Lettre internationale, povestirile expun harul de inteligenţă şi sensibilitate al unei scriitoare de zile mari. Feminină şi internaţională, fără false pudori şi dantele confesive, urbană şi cultivată, proza Adrianei Bittel distilează cu rafinament cîteva decenii de experienţă lucidă. »(Adina Keneres-Editura Compania.ro)











Saint-John Perse

Poetul"bogatiei inepuizabile"
Saint-John Perse (pseudonimul literar al lui Alexis Léger) (n. 31 mai 1887 — d. 20 septembrie 1975) a fost un poet şi diplomat francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1960 :„pentru zborul avântat şi imaginaţia vie a poeziei sale, care reflectă în mod vizionar condiţiile vremii noastre.”
Din http://www.adevarul.ro/cultura-Eliza Zdru
Integrând experienţa suprarealistă, dar utilizând, în acelaşi timp, construcţii riguroase şi un vocabular extrem de bogat, ce ridică probleme la traducere, poezia lui Saint-John Perse poate fi cu greu subordonată unui curent literar sau unui gen anume.
„Că apropierea vă fu plină de măreţie, noi ştiam, trăitori ai oraşelor, pe subţirea noastră zgură, / Dar visaserăm mai trufaşe confidenţe la cel dintâi suflu al aversei. / Şi voi ne redaţi, o, Ploi! stării noastre umane, cu acest gust de lut sub mască. / Prin mai nalte meleaguri căuta-vom amintire?... sau mai bine cântăm uitarea în bibliile de aur ale joaselor frunzişuri?... / Febrele noastre pictate la tulipierii visului, albeaţa pe ochi de iazuri şi piatra prăvălită pe gura puţurilor, iată nu frumoase teme de reluat. / Ca vechi roze în mâinile invalidului de război?... Stupul mai e în livadă, copilăria la furcile bătrânului copac, iar scara interzisă în frumoasele văduvii ale fulgerului... / Blândeţi de agavă, de aloes... fad anotimp al omului fără pată. E pământul istovit de arsurile spiritului. / Ploile verzi se piaptănă în oglizile bancherilor. La rufăria călduţă a bocitoarelor s-o zvânta faţa zeilor fete. / Şi idei noi le vin, pe masa lor, ziditorilor de Imperii. Un întreg popor mut se-nalţă-n frazele mele, la marile margini ale poemului. / Înălţaţi, înălţaţi, la capăt de capuri, catafalcurile Habsburgului, înaltele ruguri ale omului de război, înaltele stupării ale imposturii.“(fragment din poezia „Ploi“, în română de Aurel Rău)











Walt Whitman

Walter Whitman (n. 31 mai 1819 - d. 26 martie 1892) a fost un poet, eseist, jurnalist şi umanist american. Considerat „cel mai mare poet american” de către mulţi pe când trecuseră doar patru ani de la moartea sa, Whitman este văzut ca primul poet urban. El a fost unul dintre reprezentanţii tranziţiei de la transcendentalism la realism, opera sa arătându-se influenţată de ambele curente.
"Hai, imi spune Sufletul - pentru acest trup al meu ( fiindca totuna suntem ) sa scriem asemenea versuri incat de-ar fi sa revin nevazut, dupa moarte, sau daca, peste multa, foarte multa vreme, drumet prin alte sfere, as mai canta acolo unor prieteni de-ai mei acele cantece ( facute pe masura pamantului, copacilor, vantului si valurilor fara tihna ), eu sa le pot canta mereu cu un zambet de multumire, mereu, in vesnicie, marturisind ca-s stihurile mele precum eu insumi, mai intai, aici, la clipa asta, iscalind pentru Suflet si Trup, imi leg de ele numele, Walt Whitman."
, „Rimele şi versificatorii pier... America îşi va justifica existenţa, daţi-i timp...”(Walt Whitman)
"Exist aşa cum sunt, e de ajuns."
"Simplitatea este gloria exprimării."

Zile senine

Nu printr-o mare iubire,
Nu prin bogăţie, prin onoruri din anii maturităţii,
prin victorii în politică sau în război,
Vei avea zile senine.
Dar, pe măsură ce viaţa se duce şi toate
furtunoasele pasiuni se potolesc,
Pe măsură ce splendide, vaporoase, tăcute
culori acoperă cerul de seară,
Pe măsură ce blândeţea, liniştea şi bogăţia
spiritului, ca un aer proaspăt şi îmbălsămat,
îţi umplu viaţa,
Pe măsură ce zilele se îmbracă în lumini patinate
şi merele coapte atârnă, obosite şi
leneşe, pe crengi,
Sosesc cele mai liniştite şi mai fericite
zile dintre toate,
Liniştitele şi fericitele zile senine.










29 mai
Dante Alighieri

Sommo Poeta
Voi ce intraţi, lăsăţi orice speranţă!
Dacă-ţi urmezi steaua, nu poţi greşi destinaţia divină.
Iubirea mişcă Soarele şi celelalte stele.
Scrutaţi-vă menirile fiinţii: nu-s oamenii făcuţi să fie fiare, ci pelerini ai binelui şi-ai minţii.
Dante Alighieri (*29 mai 1265, Florenţa - †14 septembrie 1321, Ravenna), poet şi filozof italian, om politic florentin, cel mai mare scriitor european din Evul Mediu. Autor al "Divinei Comedii", capodoperă a literaturii universale, Dante este primul mare poet de limbă italiană, Sommo Poeta ("poet în cel mai înalt grad").
"Dante era de statură mijlocie, cu un umblet grav şi liniştit. Avea o faţă lungă, nasul acvilin, ochii mari, pielea brună, părul negru şi des, totdeauna cu o căutătură melancolică şi gânditoare" (Giovanni Boccaccio, Trattatello in laude di Dante).






28 mai
Patrick White



Patrick Victor Martindale White (n.28 mai 1912, Londra - d. 30 septembrie 1990, Sydney) a fost scriitor australian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1973 "...pentru arta lui narativă, precumpănitor epică şi psihologică, prin care un nou continent s-a inserat în literatură..."











Ian Fleming

Ian Lancaster Fleming (28 mai 1908 - 28 august 1964), scriitor şi jurnalist britanic, cunoscut pentru crearea lui James Bond şi ilucidarea aventurilor acestuia in 12 romane şi 9 nuvele. Cu circa 100 milioane exemplare vândute în toata lumea, lucrările despre James Bond sunt incluse în lista celor mai vîndute serii de cărţi. Fleming a mai scris două cărţi şi povestea pentru copii “Chitty Chitty Bang Bang”.




















Thomas Moore

bardul Irlandei
Thomas Moore (n. 28 mai 1779, Dublin — d. 25 februarie 1852) a fost poet şi prozator irlandez, supranumit şi "bardul Irlandei".












27 mai
Max Brod

Max Brod (n. 27 mai 1884 - d. 20 decembrie 1968) a fost un scriitor, compozitor, traducător şi jurnalist evreu-ceh de limbă germană, celebru mai ales pentru relaţia de prietenie cu Franz Kafka. Datorită persecuţilor naziste, în 1939 se mută în Israel luand cu el manuscrisele operei lui Kafka ramase la el in urma decesului scriitorului.El publica opera lui Kafka( acesta ii ceruse sa arda toate manuscrisele)si scrie si o biografie a prietenului sau.











Arnold Bennett

Enoch Arnold Bennett (n. 27 mai 1867,Staffordshire, Anglia - d. 27 martie 1931,Londra) a fost scriitor englez. În romanele sale evocă viaţa monotonă a micii burghezii provinciale.
Hotel Grand Babylon :
Un hotel de lux din Londra, unde se intretaie drumurile milionarilor americani si ale marii nobilimi europene si se infiripa iubiri ca-n povesti, se dovedeste si teatrul unor lupte politice in care toate loviturile sunt permise. Inclusiv manevrele murdare: crimele, rapirile si santajul.












26 mai
Mariana Sora

Mariana Sora s-a nascut pe 26 mai 1917, la Budapesta. In 1919, familia se stabileste la Timisoara.
In 1978 se stabileste la Munchen, unde locuieste in prezent. Este autoarea a numeroase volume de eseistica, memorialistica, critica literara si romane: Heinrich Mann (1966), Unde si interferente (1969), Cunoastere poetica si mit in opera lui Lucian Blaga (1970), Gindirea lui Goethe in texte alese (2 volume, 1973), Cioran jadis et naguere (1988), Despre, despre, despre... (1995), Ratacire (1995), Marturisirile unui neispravit (1999), O viata in bucati (1992, 2001). A tradus din Kafka, Brecht, Eliade, Blecher, Ionescu.
Din:http://www.observatorcultural.ro/O-zi-la-batrinete-trece-mult-mai-repede.-Dialog-Mariana-SORA*articleID_17673-articles_details.html :
Cum era o zi in copilarie:
"Viata ti se pare lunga pentru ca esti tinar. Dar, la mine, uitindu-ma in urma, nu mi se mai pare atit de lunga. Lungimea timpului se reduce, zilele se comprima. Lungimea timpului este ceva subiectiv. E foarte greu sa fii batrin, nu mai vezi bine, nu mai poti alerga, nu mai auzi bine. Recunosc, am o teama de sfirsit, nu am acea credinta care te mintuie. Credinta mea nu este atit de puternica incit sa-mi anuleze frica de moarte. O zi la batrinete trece mult mai repede. Aminteste-ti ce insemna o zi in copilarie. Erau interminabile zilele copilariei. Faceai sapte mii de jocuri, construiai sapte palate, le darimai, te jucai cu cercul, faceai gimnastica, alergai. Acum ma uit pe fereastra, se intuneca: cum, a si trecut ziua? Parca adineaori m-am trezit."








Vintila Corbul











Vintilă Corbul, (n. 26 mai 1916 – d. 30 ianuarie 2008), numele complet Vintilă Dumitru Corbul Economu Popescu, a fost un scriitor român contemporan şi autor de scenarii de film, care s-a stabilit în Franţa în 1979, unde a publicat romanele sale pline de succes.
Căderea Constantinopolelui este creaţia cu cel mai mare succes al lui Vintilă Corbul şi, totodată, cea mai vândută carte din beletristica românească, numai la primul tiraj având vânzări de 192.000 de exemplare. A fost editată în franceză, greacă, arabă, iar în Franţa a fost difuzată şi sub formă de teatru radiofonic.
A scris scenariile filmelor Nea Mărin miliardar, Revanşa, Un comisar acuză, Duelul - filme regizate de Sergiu Nicolaescu. Un clasament realizat de Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România arată că „Nea Mărin Miliardar” este cel mai vizionat film românesc din toate timpurile.










25 mai
Eugen Simion

Ioan Eugen Simion (n. 25 mai 1933, Chiojdeanca, Prahova) este un critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar român, membru al Academiei Române și președinte al acestui for din 1998 până în aprilie 2006.












Ralph Waldo Emerson

Ralph Waldo Emerson (n. 25 mai 1803–d. 27 aprilie 1882) a fost un poet și eseist american, liderul mișcării transcendentaliste de la începutul secolului al XIX-lea.










Ancelin Roseti

Ancelin Roseti (n. 25 mai 1967, Bârlad) este un poet şi publicist român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Cărţi publicate:
Imperiul mâlului (Editura SCRIPTOR, Galaţi,1999)
Împăierea lumii (Editura OPERA MAGNA, Iaşi, 2004)
Fericit pe la colţuri (Editura OPERA MAGNA, Iaşi,2005)
Premii:
În anul 2001 îi este premiat volumul Imperiul mâlului, la Festivalul Internaţional de Poezie "Ronald Gasparic".
În iunie 2006, la cea de-a V-a ediţie a Premiilor "Eminescu", a fost nominalizat pentru medalia "Teiul de Aur".

Rapirea luminii
De ochiul zeului se sparge timpul cand farisei in templu dau navala, in glasul meu a inghetat cuvantul si nici un vultur nu se mai rascoala; nu este liber cerul, e in lanturi, iar somnambulii ne rapesc lumina - in noapte cand heralzii beau veninul si tarfele-n zapezi isi spala vina;
sacali ce infloriti in trupul meu! nu poate sangele sa va mai rabde, plecand definitiv spre empireu cu-o liniste de ceata si de ape; statui incremenite-n univers vad astazi tot spectacolul luminii, si imparati cu chipuri de bufoni vopsesc in negru tristul gust al painii.

N-am trecut nimic cu vederea

Cortina arde si tu-mi rasari pe obraz incatusat de gheturi.
Nici agonie, nici nastere, nici viata nu ti-o cunosc,
nici urechea prin care-ti intra ale lumii tipete toate,
nici scafandrii scotocindu-ti adancurile copilariei.
N-ai stiut sa te inchini spaimei si-ai ascuns lamentatia
lumii viitoare, ai cautat disperat ironia defunctilor
prin maruntaiele fiecarei clipe, tradandu-te - somnul
iti seamana cu tarfa imbracata in rochie de mireasa.
Repros te-as socoti, daca n-am fi ascultat impreuna
colindul sacalilor, daca nu m-ai fi adapostit
in propria-ti capcana.
N-am trecut nimic cu vederea.


Sfarsit prin flacara si fluviu

Avocatul meu,
domnul giovanni pico della mirandola,
m-a dat afara; descumpanita,
painea imi arunca priviri peste umar;
puntea de sticla lungeste nestins
distanta dintre mine si Dumnezeu,
iar eu, ghemuit in partea stanga a diminetii,
privesc cacealmaua imbracata
in haine de duminica
si mi se pare o nimica toata
acest sfarsit prin flacara si fluviu.














24 mai

Iosif Aleksandrovici Brodski

Iosif Aleksandrovici Brodski (n. 24 mai 1940, d. 28 ianuarie 1996) este un poet, esseist şi dramaturg rus, laureat al premiului Nobel pentru Literatură.
Singurul volum de eseuri in limba romana: "Cochilia de sidef", traduse si editate de George-Razvan STOICA si Alexandra MITREA, Sibiu, 2005.





Mihail Alexandrovici Şolohov


Mihail Alexandrovici Şolohov (n.24 mai 1905 - d. 21 februarie 1984), scriitor cazac, este laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1965 "...pentru forţa artistică şi integritatea cu care a dat expresie, în epica Donului, unei etape istorice din viaţa poporului rus . ."
Scrieri
Donskie rasskazi (Povestiri de pe Don) (1926)
Tihii Don (Donul liniştit) - "roman în patru cărţi"
prima carte apare în 1928;
a doua carte în 1928;
a treia în 1932;
a patra în 1940.
Podniataia ţelina (Pământ desţelenit) -"roman în două cărţi"
prima carte apare în 1932;
a doua carte în 1959 - 1969
Odin iazîlc (O limbă) - (1927)
Nauka nenavisti (Ştiinţa urii) - (1942)
Sudba celoveka (Soarta unui om) - (1956)













Florin Iaru

Florin Iaru ( n. 24 mai 1954, Bucureşti) este pseudonimul lui Florin Rîpă, un poet român.


Selecţie din operele lui Florin Iaru:
Cîntece de trecut strada, 1981
Aer cu diamante, 1982
La cea mai înaltă ficţiune, 1984
Înnebunesc şi-mi pare rău, 1990
Poeme alese, 2002

STEREOSCOPIE sau 143 DE CUVINTE

Atunci te-am văzut din două părţi deodată
(universul se zgîia în oglindă).
Din stînga te mai iubeam, din dreapta te mai iubisem
şi eram nefericit de două ori odată
ca un parc de maşini.
Inima mea începu în demenţa ei tulburată
să mărşăluiască şuruburi şi scame
cu care să te cucerească
din două părţi deodată.
Ochiul tău stîng luminŕ verde
dreptul era roşu de sînge
şi stai şi treci laolaltă
ca o arteră aglomerată.
"Iubeşte-mă" te-am văzut şi
"ne vom iubi nebuneşte" şi
"ne-am iubit cîineşte" şi
goală
şi îmbrăcată.
Întunecarea căzu din două părţi
peste viziunea aceea şi belă şi florelinte
cînd încercam să văd cu un singur ochi
ceea ce nu-nţelegea nici-o singură minte.
Iar eu?
Agitat foarte
în senzaţia aceea ratată
voiam numai să ies la liman
şi nu să spun toate astea în
143 de cuvinte.





Dan-Bogdan Hanu

Dan-Bogdan Hanu (n. 24 mai 1962 în Rădăuţi) este un scriitor român.


Vizită
afară trec vehicole grele
şi mă lasă între vibraţiile geamurilor
copii sonore ale vieţii plimbate
de la un capăt la altul al coridoarelor de hîrtie
pînă cînd ca un ochi obosit
muzeul se închide
şi clic dar chic un mîndru şi ferice site va să răsară
de după lacăte http şi grele porţi trei dublu v
e vis sau scăpărare de chibrit
sînt înăuntru sau afară ?












Henri Michaux

Henri Michaux (24 mai 1899 la Namur - 18 octombrie 1984 la Paris) a fost un poet, scriitor şi pictor belgian, adesea considerat ca adept al curentului suprarealist, cunoscut pentru individualismul său. Cartile sale, apropiate de suprarealism si totusi cu totul aparte, sunt alcatuite din poeme, descrieri ale unor lumi imaginare, inventarii de vise, reprezentand, intr-un cuvant, o explorare a infiniturilor create de substantele halucinogene.











23 mai
Pär Lagerkvist

Pär Lagerkvist ( n. 23 mai, 1891, Växjö, Småland - d.11 iulie, 1974, Stockholm) a fost un scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1951.
Poet, romancier, dramaturg, Pär Lagerkvist este cel mai important scriitor suedez de la mijlocul secolului al XX-lea. Romanul Barabbas (Baraba), publicat în 1950, îi aduce recunoaşterea internaţională (punere în scenă în 1953; ecranizare în 1962, în regia lui Dino de Laurentiis, cu Anthony Quinn în rolul principal). Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1951. În motivaţia juriului se menţionează: „vigoarea artistică şi originalitatea cu care a căutat, în creaţia sa poetică, răspunsul la veşnicele întrebări ale omenirii“
În opera lui Lagerkvist, revin mereu nişte motive: ångest (neliniştea, angoasa), längtan (dorul de, dorinţa, aspiraţia), främlingen (străinul), frälsaren (eliberatorul, răscumpărătorul), mörkret (bezna, întunericul)... În Angest, volum de versuri care a însemnat o cotitură în literatura suedeză şi a spart mulţi idoli, este vorba atât despre drama lui personală, cât şi despre drama omenirii în primul război mondial. În mai multe lucrări bezna apare ca ceva milostiv, care te apără de lumina caustică, a zilei. Străin este el însuşi, străin este dumnezeul părinţilor săi; în Den knuina näven (Pumnii strânşi), apare paradoxul: "Eu sunt un credincios fără credinţă, un ateu religios." Iar când vorbeşte despre Längtan, o compară odată cu un crin care trebuie păzit şi protejat:
"nimic nu este ca tine, ca tine,
crin sădit adânc în inima mea.
nimic nu străluceşte ca tine
crin sădit adânc în inima mea.
În fiecare dimineaţă trebuie să ud rădăcina ta luminoasă.
dimineaţa în zori
cu sânge,
ca nu cumva să te ofileşti."









Vladimir Streinu

Vladimir Streinu,pseudonim al lui Nicolae Iordache (a mai semnat şi Apollonius) (23 mai 1902 - 26 noiembrie 1970) a fost un autor, critic literar, deputat, estetician, istoric literar, pedagog, scriitor român.
Figura extrem de activa in spatiul cultural romanesc, mai ales in perioada dintre cele doua razboaie, Vladimir Streinu propune criticii sa se elibereze de psihologie si sociologie, pentru ca doar astfel opera de arta isi va etala propriul sistem de norme interpretative. Orice demers critic va fi axat pe surprinderea particularitatilor unui autor, pe `modul individualist de simtire al autorului`, pe `sonoritatea lui fundamentala`. Deschis nuantelor gindirii bergsoniene, el este convins de faptul ca orice discurs critic, indiferent de natura lui, nu poate surprinde inefabilul operei de arta; tot ceea ce poate face este sa aproximeze.(Daniela Petrosel)








Garabet Ibraileanu

Garabet Ibrăileanu (n. 23 mai 1871, Târgu Frumos - d. 12 martie 1936, Bucureşti), a fost un critic şi istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar şi romancier român. Este una dintre cele mai influente personalităţi din literatura română a primelor decenii din secolul al XX-lea, teoretician, promotor al criticii literare ştiinţifice (direcţia poporanistă), creator literar, profesor de istoria literaturii române la Universitatea din Iaşi şi principal redactor al revistei Viaţa românească între anii 1906 şi 1930. Sub pseudonimul Cezar Vraja, pe care avea să-l folosească, cu intermitenţe, toată viaţa, Garabet Ibrăileanu debutează în paginile revistei Şcoala nouă cu articole, după care publică versuri, poeme în proză, cugetări, traduceri etc.
Citate:
-În pădurile primitive - ciomagul; în societate - sarcasmul.
-Întotdeauna când economia unei ţări e la discreţia străină, şi politica ţării e la dispoziţia străinilor.
-Nimeni nu iubeşte când nu speră, măcar inconştient, să fie iubit. De aceea, numai un nebun se înamorează de regine.
-Generozitatea este virtutea celor tari.
-Daca iubesti pentru un motiv anume, esti frumos, destept, bun, iubirea devine comerciala: te iubesc pentru ca te iubesc.
-Amorul "romantic" se isprăveşte de la o vreme, dacă nu... prin sinucidere, ca-n Romeo şi Julieta, atunci prin... căsătorie.
-Amintirile sunt o muzică ce ne vine de undeva dincolo de orizont.
-Prin sentimente, oricare, bune sau rele, atârni de oameni. Prin inteligenţă îi domini.
-Sunt bărbaţi care nu pot cuceri o femeie, decât dacă se prezintă singuri la concurs, şi nu o pot păstra decât dacă nu se iveşte un concurent. Asemenea bărbaţi în realitate sunt interimari, niciodată titulari.
-Nu spune nimic bun despre tine, căci nimeni nu te va crede. Nu spune nimic rău despre tine, căci toţi te vor crede.
-Caragiale este cel mai mare creator de viaţă din întreaga noastră literatură.











22 mai
Sir Arthur Conan Doyle



















Sir Arthur Conan Doyle (n. 22 mai 1859 - m. 7 iulie 1930) a fost un romancier britanic, celebru pentru a-l fi creat pe Sherlock Holmes--primul detectiv care apare într-o serie de romane poliţiste. În afara acestora, Sir Arthur Conan Doyle a fost autorul a numeroase povestiri ştiintifico-fantastice, romane istorice, piese de teatru, romane de dragoste, poezie şi texte inspirate direct din realitate (non-fiction).









Alexander Pope

Eloisa to Abelard

No, fly me, fly me, far as pole from pole;
Rise Alps between us! and whole oceans roll!
Ah, come not, write not, think not once of me,
Nor share one pang of all I felt for thee.

How happy is the blameless vestal's lot!
The world forgetting, by the world forgot.
Eternal sunshine of the spotless mind!
Each pray'r accepted, and each wish resign'd ...

Eloisa to Abelard este un poem inspirat dintr-o poveste din secolul al XII-lea care descrie dragostea Heloisei pentru profesorul ei Pierre Abélard scris si publicat in anul 1717 de catre:
Alexander Pope (n. 22 mai 1688 - 30 mai 1744) este considerat unul dintre cei mai mari poeţi englezi ai secolului al 18-lea.
Deşi scria poezie de la 12 ani,prima contribuţie majoră la lumea literară este considerat Eseu asupra Criticii, care a fost publicat în 1711, când avea 23 ani. Apoi a urmat de The Rape of the Lock (1712, revizuit 1714).
Citate :
-Iartă multe lucruri celorlalţi, nu-ţi ierta nimic ţie.
-Pasiunile sunt vijeliile vieţii.
-A greşi este omenesc; a ierta este divin.








21 mai
Tudor Arghezi

Tudor Arghezi (nascut Ion N. Theodorescu la 21 mai 1880,Bucuresti-d.14 iulie 1967) a fost poet, nuvelist, autor de povestiri scurte, jurnalist, eseist, romancier roman.Pseudonimul său, Arghezi, provine, explică însuşi scriitorul, din Argesis - vechiul nume al Argeşului.
Pentru activitatea sa remarcabilă în literatură primeşte prima oară în 1936, la egalitate cu George Bacovia şi a doua oară în anul 1946, Premiul Naţional de poezie. În anul 1955 este ales membru al Academiei Române, este distins cu numeroase titluri şi premii iar în anul 1965 primeşte Premiul Internaţional Johann Gottfried von Herder ; este sărbătorit cu prilejul zilelor de naştere la 80 şi, respectiv, 85 de ani ca poet naţional.












Ileana Vulpescu

Ileana Vulpescu (n. 21 mai 1932, Bratovoeşti, judeţul Dolj) este o prozatoare şi romancieră româncă.Cel mai cunoscut roman al ei este Arta conversaţiei, care a reuşit să ajungă best-seller înainte de 1989.
La multi ani,Ileana Vulpescu!

“Omul cel mai iubit reprezintă superlativul absolut al unei vieţi. Oricâtă pasiune ar exista între un bărbat şi-o femeie, judecata îşi situează la un moment dat partenerul numai pe verticală. Nu-ţi poţi închipui cum se şterg din tine senzaţiile... E de necrezut cum uită trupul. Ceea ce-ţi rămâne dintr-un om e ceea ce-l abstrage din animalitate: gândirea lui, cuvintele, gesturile. Orizontalitatea erotică este cel mai perisabil element al unei legături. Ai să vezi într-o zi că numai spiritualitatea rămâne într-o iubire.”

“O parte din om se conjugă cu verbul "a avea", cealaltă parte se conjugă cu vervul "a fi"; important este ca partea lui "a fi" să fie măcar egală cu cea a lui "a avea". Cei pentru care "a fi" atârnă mai mult decât "a avea" sunt cei care trăiesc pentru a şti, pentru a afla, ceilalţi sunt robii obiectelor, robi strict ai materiei. Orizontul lor este mărginit de obiecte ca de-un parapet. Ei suferă de o incurabilă orbire spirituală.”










20 mai
Wolfgang Borchert

Afara,in fata usii
Wolfgang Borchert (n. 20 mai 1921 - d. 20 noiembrie 1947) a fost un scriitor german. În opera sa a descris drama tineretului german în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.








Sigrid Undset

Kristin Lavransdatter

Sigrid Undset (n. 20 mai 1882, Kalundborg, Danemarca - d. 10 iunie 1949, Lillehammer, Norvegia) este o scriitoare norvegiană. Capodopera ei este trilogia Kristin Lavransdatter (Kristin, fiica lui Lavrans), 1920-1922. A primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1928 "în special pentru descrierea plină de forţă a vieţii Nordului în timpul Evului Mediu".









Honoré de Balzac

Honoré de Balzac (n. 20 mai 1799, Tours, Franţa – d.18 august 1850, Paris, Franţa) a fost un romancier, critic literar, eseist, jurnalist şi scriitor francez.
El este considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic şi a romanului fantastic.
Opera majora a creatiei balzaciene, Iluzii pierdute a luat nastere prin insumarea a trei romane care, la vremea lor au vazut lumina tiparului separat: Cei doi poeti, Un geniu de provincie la Paris si Suferintele inventatorului. Procedeul reluarii personajelor de la o opera la alta confera ansamblului coerenta logica si unitate organica. Aventurile traite de Lucien Chardon la Angouleme si Paris se constituie intr-o vasta fresca a societatii franceze in prima jumatate a secolului al XIX-lea.








17 mai
Titus Popovici

Ecranizare dupa romanul "Strainul" de Titus Popovici.Regia Mihai Iacob. Cu Irina Petrescu, Ştefan Iordache, Şerban Cantacuzino.
Titus Popovici (n. 16 mai 1930, Oradea - d. 29 noiembrie 1994, Tulcea) a fost scriitor şi scenarist român, membru corespondent al Academiei Române. A absolvit Universitatea din Bucureşti. Debutează în proză cu volumul "Povestiri" şi cu romanul "Străinul" în 1955. Din 1957 devine scenarist, odată cu adaptarea pentru ecran a nuvelei lui Ioan Slavici "Moara cu noroc". Titus Popovici a fost considerat unul dintre cei mai importanţi scenarişti români din perioada anilor 1960-1970. Colaborează constant cu regizori de renume, precum Liviu Ciulei, Andrei Blaier, Manole Marcus, Sergiu Nicolaescu ş.a.











15 mai
Mihail Bulgakov

Mihail Afanasievici Bulgakov (n. 15 mai 1891 - d. 10 martie 1940) a fost un romancier şi dramaturg sovietic de origine ucraineană.
Destinul lui Bulgakov pare guvernat de acelaşi amestec de satiră, fantastic şi tragism care e amprenta operei sale.
Bulgakov scrie aici romanul iubirii, disperarii si nevoii de mantuire, una dintre cele mai mari carti ale secolului XX. O lectura pasionanta si, in acelasi timp, cathartica.
„Maestrul si Margareta este un roman despre coborarea si revarsarea sacrului in lume. Absolut toate personajele, fie cele din istoria profana, fie cele din istoria sacra a cartii, resimt acut acest impact.” (Ion Vartic)
„In acelasi timp fabula, satira si roman de dragoste, Maestrul si Margareta este o parabola despre putere si efectele ei distrugatoare, despre bine si rau si, mai ales, despre fragilitatea umana si forta iubirii.” (The New York Times )
„O capodopera paradoxala, in care stralucirea este obtinuta din combinarea umorului negru si a magiei negre!” (Publishers Weekly)









Max Frisch

Max Frisch (n. 15 mai 1911, Zürich - d. 4 aprilie 1991, Zürich), a fost un romancier, dramaturg şi arhitect elveţian, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori de limbă germană. A dezvăluit în opera sa criza spirituală a societăţii contemporane, nesiguranţa şi lipsa de sens a existenţei umane.
Confesiune si farsa, fotografie si fictiune fantastica - "Numele meu fie Gantenbein" e opera unui artist cu resurse complexe, care detine secretul dizolvarii conventiilor retorice in autentica interogatie asupra conditiei umane. Discret autobiografic, profund ironic, romanul completeaza cu elocventa profilul unuia dintre cei mai importanti scriitori ai secolului XX.









13 mai
Alphonse Daudet

Alphonse Daudet (n. 13 mai 1840,Nîmes, Franţa - d. 16 decembrie 1897,Paris) a fost un prozator francez.
În nuvelele sale, realizează o evocare lirică a mediului provensal. Romanele sale, de inspiraţie socială, au o tentă satirică, dar şi sentimentală, uneori naturalistă.

Alphonse Daudet a realizat în romanul Minunatele isprăvi ale lui Tartarin din Tarascon un tablou al sudului Franţei. în descrierea personajului central, Tartarin, autorul pune mult umor şi ironie, reuşind să contureze un studiu crud de moravuri. Eroul nostru are înclinaţii clare spre aventură, este înconjurat de un întreg arsenal militar, totul pentru a-şi satisface pasiunea care-l stăpâneşte: vânătoarea.
Deşi are o fire paşnică, preferând comoditatea casei sale, Tartarin porneşte în căutarea vânatului suprem, leul african. Cât de bine se va împăca el cu realităţile dure ale Algeriei, în condiţiile în care nu părăsise niciodată graniţele Tarasconului până atunci, veţi afla lecturând savuroasele întâmplări prezentate de Alphonse Daudet.






9 mai

Lucian Blaga

Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 la Lancrăm, lângă Sebeş, judeţul Alba - d. 6 mai 1961 la Cluj) a fost un filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar şi diplomat român. Personalitate impunătoare şi polivalentă a culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada respectivă prin elemente de originalitate compatibile cu înscrierea sa în universalitate.









8 mai
Petru Dumitriu

Petru Dumitriu (n. 8 mai 1924, Baziaş, judeţul Caraş-Severin - d. 6 aprilie 2002) a fost un scriitor român.








7 mai
Peter Philip Carey

Furtul.O poveste de iubire
"o povestire in care umorul, ironia si satira se intrec."


Peter Philip Carey (n. 7 mai 1943) este un romancier australian. S-a născut în Bacchus Marsh, Victoria, iar dupa aceea a trait în Melbourne, Londra şi Sydney. În prezent locuieşte în New York.






Władysław Stanisław Reymont

Władysław Stanisław Rejment aliasWładysław Stanisław Reymont (n. 7 mai 1867, Radomsko - d. 5 decembrie 1925) romancier şi nuvelist polonez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1924 "pentru grandioasa sa epopee naţională "Ţăranii".
Cel mai important roman al său este "Ţăranii"( tetralogie formată din romanele "Toamna", "Iarna", "Primăvara" şi "Vara"), roman ce poate fi comparat cu romanul "Ion" de Liviu Rebreanu.







6 mai

Rabindranath Tagore

















Rabindranath Tagore , numele europeinizat al lui Rabindranâth Thâkur (n. 6 mai 1861, Jorosanko, Calcuta — d. 7 august 1941) a fost un scriitor şi filosof indian din provincia Bengal, supranumit Sufletul Bengalului şi Profetul Indiei moderne, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1913 :"în temeiul versurilor sale profund sensibile, proaspete şi frumoase, prin care, cu un meşteşug desăvârşit, a izbutit să facă din gândirea sa poetică, rostită în propriile-i cuvinte englezeşti, o parte integrantă a literaturii occidentale"
Citate:
"De vrei, voi înceta să mai cânt. De privirea mea face mereu să-ţi zvâcnească inima, voi întoarce privirea de la tine. De te cutremuri la întâlnirea mea, mă voi depărta din calea paşilor tăi. De fiinţa-mi te stinghereşte – atunci când flori îşi împletesc degetele tale – voi fugi din grădina-ţi singuratică. De apa pârâiaşului tău e neliniştită la trecerea corăbiei mele, nu voi mai vâsli spre ţărmul tău."

- CĂLĂTORUL -


Timpul călătoriei mele este lung;

calea pe care o am este fără sfîrşit.

Am ieşit pe aripile primei raze de lumină
şi mi-am urmat drumul prin singurătăţile lumilor,
lăsând urma mea pe atâtea stele.

Calea cea mai lungă mă aproprie cel mai mult de tine
şi modularea cea mai întortocheată este tocmai cea care duce
la perfecta simplitate a acordului

Călătorul trebuie să bată la toate porţile înainte
de a ajunge la a sa.Trebuie să rătăcim prin toate lumile din afară
pentru a ajunge în sfarşit la templul cel mai lăuntric.

Lăsat-am ochii să rătăcească departe , înainte
de ai închide şi de a spune: Tu eşti aici.

Această întrebare , această aşteptare
se topeşte în lacrimile a o mie de fluvii şi cufundă lumea
sub valul acestei certitudini: Eu sunt.





5 mai

Henryk Sienkiewicz









Henryk Sienkiewicz (n. 5 mai 1846 Wola Okrzejska, Polonia - d. 15 noiembrie, 1916 Vevey, Elveţia) a fost un romancier şi nuvelist polonez, unul dintre cei mai mari prozatori polonezi, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1905:"...pentru meritele sale excepţionale ca scriitor epic".
Aceasta ecranizare a romanului lui Henry Sienkiewicz, realizata in 1951, e considerata cea mai elaborata dintre numeroasele ecranizari ale romanului lui Sienkievicz. Filmul a avut sapte nominalizari la Oscar si doua premii.
Regia Mervyn LeRoy ;In distributie:Robert Taylor, Deborah Kerr,Peter Ustinov.






4 mai

Vlad Muşatescu

Vlad Muşatescu (n. 4 mai 1922, Piteşti, d. 4 martie 1999) a fost un scriitor şi umorist român. A fost secretarul editurii ABC (1941-1945), redactor la ziarul Înainte (1945-1948), redactor la Editura Europolis, şef tehnic, redactor artistic, machetator la diverse edituri şi reviste precum Flacăra, Gazeta literară şi Cinema.
A scris numeroase cărţi pentru copii şi adulţi, în special parodii poliţiste, şi a tradus din Kipling, J. London, Cronin, Dylan Thomas, Caldwell.
Cărţile sale sunt adesea scrise la persoana întâi, iar faptele, locurile şi celelalte personaje sunt inspirate sau luate direct din viaţa scriitorului.
Extravagantul Conan Doi cuprinde romanele: De-a v-ati ascunselea, De-a puia gaia, De-a baba oarba, De-a bîza.






2 mai

Jerome K Jerome

Jerome Klapka Jerome (n.2 mai 1859,Walsall, Staffordshire, Anglia-d.14 iunie 1927,Northampton, Northamptonshire, Anglia)scriitor umorist englez.
citate:
-O viaţă nu valorează nimic, dar nimic nu valorează cât o viaţă.
-Când un bărbat iubeşte o femeie, iar aceasta nu se poate hotărî dacă îl iubeşte sau nu, numim această complicaţie comedie. Acolo unde femeia este prinsă serios, rezultatul este în general tragedie.
-Fiecare are vârsta pe care o simte.
-Când eşti tânăr, te strădui să obţii tot ce îţi doreşti. Mai târziu, te mărgineşti să doreşti ceea ce poţi obţine. Această atitudine are avantajul că te face să câştigi timp.
-Îmi place munca, mă fascinează. Sunt în stare să stau ceasuri întregi şi să privesc cum muncesc alţii.
-Copiii unici devin bărbaţi şi femei rele.
-Dragostea e o afacere femeiască.
-Nu poţi prosti cu vorba o pisică aşa cum poţi prosti un câine.
-Memoria este un copil răzgâiat; toate jucăriile sale sunt stricate.
-Înjuratul este o supapă de siguranţă prin care nervii bărbatului se descarcă sub formă de aburi inofensivi.
-O fată când se căsătoreşte crede întotdeauna că a câştigat un iubit, dar de cele mai multe ori îşi dă seama că l-a pierdut.
-Aşa-i când se face curte în toată lumea. Şi la bătrâni şi la tineri, din câte mi-am dat eu seama. Bărbatu-i numai ochi, iar femeia numai urechi. Se pare că nu le rămâne loc şi pentru bun simţ.










Novalis

Novalis (pe numele adevarat Friedrich Leopold von Hardenberg) (n. 2 mai 1772 - d. 25 martie 1801) a fost unul dintre cei mai mari poeti si prozatori germani, considerat cel mai de seama reprezentant al Cercului romanticilor de la Jena.
"Scriitor, savant si filozof, Novalis nu e doar poetul «florii albastre» pe care l-a retinut traditia. El ne-a lasat o importanta opera teoretica fragmentara care isi afla locul alaturi de Reflectiile lui Pascal si Fragmentele postume ale lui Nietzsche.[...] Reluand pe cont propriu traditia seculara a magiei si a armoniei universale, Novalis inventeaza in egala masura, scurtcircuitand gandirea dialectica, cateva forme si probleme ale modernitatii: scriitura fragmentului, medicina filozofica, fiziologia artei. Poet si ganditor, la intretaiere de drumuri, el ramane figura cea mai eminenta pe care ne-a lasat-o utopia romantica a transmutatiei artistice a realului." (Olivier Schefer, 2005)
citate:“Un copil e o iubire care a devenit vizibila.”
“Dumnezeu trebuie cautat in oameni."







1 mai

Vladimir Colin

Vladimir Colin (pe numele real Jean Colin; n. 1 mai 1921, Bucureşti, d. 6 decembrie 1991, Bucureşti) este considerat a fi cel mai important scriitor român de literatură fantastică, ştiinţifico-fantastică şi fantasy. Operele lui imaginare formează o impresionantă colecţie europeană şi sunt cunoscute pe mai multe continente.






APRILIE

30 aprilie

Jaroslav Hašek

Jaroslav Hašek (30 aprilie, 1883 – 3 ianuarie, 1923) a fost un jurnalist şi scriitor ceh, cunoscut, în special, pentru romanul său Peripeţiile bravului soldat Svejk.








24 aprilie

Alexei Rudeanu

Alexei Rudeanu ,nascut la 24 Aprilie 1939, in Chisinau (Basarabia),prozator roman.
http://www.cetatea.gnomes.ro/pag20.htm - site-ul personal al scriitorului.



Critice :Laurentiu ULICI: "LITERATURA ROMÂNA CONTEMPORANA" Editura Eminescu,1995 "Creator de atmosfera si de personaje consistente, Alex.Rudeanu e un prozator care scrie cu mult mai bine decât ar lasa sa se inteleaga locul modest pe care il ocupa in atentia contemporanilor."






Mihu Dragomir

Mihu Dragomir (n. 1919 - d. 1964) a fost un poet român. Versurile sale evocă trecutul de luptă al poporului român, tragedia soldatului român târât în războiul antisovietic, momentul istoric al întoarcerii armelor împotriva hitleriştilor, redă cu entuziasm realităţile sociale, frumuseţile propriei patrii. Trăsătura dominantă a poeziilor sale este viziunea optimistă şi patriotismul. Lirica sa, de esenţă romantic-revoluţionară, îmbină atitudinea cetăţenească militantă cu meditaţia filozofică. Stilul său, de resurse adesea folclorice, bogat în asociaţii şi sugestii, cultivă cu măiestrie hiperbola. S-a afirmat şi ca autor de literatură ştiinţifică-fantastică şi ca traducător.
Ştiu
Ştiu, doar parcul e de vină
că nu suntem amândoi.
Prea-nvelitu-s-a-n rugină
prea valsează trist în foi.

Eu, la braţ numai cu mine,
caut mersu-ţi mlădios.
Lacul, cufundat în sine,
mi-a surâs, neputincios.

Dezdoindu-şi iarăşi arcul
crengile bocesc în vânt.
Ştiu, de vină-i numai parcul
el nimic nu are sfânt.

Unde-i vara de-altădată?
Frig, şi singur, şi târziu ...
Nu eşti tu cea vinovată,
Parcul e de vină, ştiu ...

Din volumul „Versuri alese”, 1956

Acum
Acum – e bine. Iar suntem străini.
Nimic din mine nu-i al tău. Nimica.
Tăceri, şi-atât, trecând prin brazi şi pini,
s-au dus de mult nesomnu-n doi, şi frica.

Şi, ca-nainte de-a ne fi ştiut,
redevenim persoane singulare.
Avem un cer şi-o noapte fiecare,
acum e bine – nopţile-au tăcut.

De-atâtea ne-mpliniri suntem prea plini,
nici aşteptarea n-o mai ştim, nici frica.
Suntem şi-n noi şi între noi străini.
Din tine nu-i nimic al tău. Nimica.

Din „Versuri noi”




Eugen Jebeleanu

Eugen Jebeleanu (n. 24 aprilie 1911, Câmpina - d. 21 august 1991, Bucureşti), academician, poet, publicist şi traducător român. A absolvit liceul la Braşov şi Facultatea de Drept la Bucureşti. A debutat în 1927 cu poezii la revista "Viaţa literară", condusă de I. Valerian. În anii '30, a lucrat ca jurnalist în presa bucureşteană de stânga. Poet ermetic în perioada interbelică, realist socialist în perioada proletcultistă. Voce profund originală în literatura română, devine cunoscut pe plan internaţional odată cu aparitia volumului "Surâsul Hiroshimei", poem tradus în numeroase limbi, recitat ori cântat şi acum în amfiteatrele din America Latină şi Europa. Laureat al premiului de poezie "Etna Taormina" din Italia (1971) şi al premiului Herder din Austria (1973). Membru corespondent al Academiei Române în 1955, membru titular din 1974. Poemele sale continuă să fie traduse şi publicate, mai ales în SUA şi America Latină.

Corul copiilor ucişi
(din volumul Surâsul Hiroshimei)
Ce deasă ceaţă, vai, ce ceaţă deasă...
Nu mai cunoaştem drumul către casă...

Sîntem uşori şi ceaţa e ca fumul,
Vai, unde-o fi, unde s-ascunde drumul?

Ce deasă ceaţă, vai, ce ceaţă mare.
Unde-i cărarea, doamnă-nvăţătoare?

Sub talpă n-avem nici un drum... plutim...
Vai, unde-i casa? cum să nimerim?

Copilul pierdut

Am patruzeci si opt de ani
si asta-i foarte bine.
Pacat doar de acest april
ce parca nu mai vine.

Pacat doar de acel copil
ce nimeni n-o sa-l stie
care priveste dintr-un iaz
de-oglinda fumurie

spre tampla-mi dreapta grea de scrum,
apoi spre tampla stanga
si nu se bucura, si-ar vrea
sa planga, doar sa planga.






Ştefan Bezdechi

Ştefan Bezdechi (n. 24 aprilie 1886, Ploieşti - d. 25 martie 1958, Cluj) a fost un filolog şi traducător român.I se acorda Premiul Academiei Române pentru traducerea Tristelor lui Ovidiu (1930).












23 aprilie

William Shakespeare







William Shakespeare (n. 23 aprilie 1564 Stratford-upon-Avon, Anglia,- d. 23 aprilie 1616) a fost un dramaturg, poet şi creator de sonete englez, care este considerat a fi cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză.
Ca dramaturg, a scris câteva dintre cele mai puternice tragedii şi numeroase comedii. De asemenea, a scris 154 de sonete şi numeroase poezii. Dintre acestea, unele sunt considerate drept cele mai strălucitoare opere scrise vreodată în literatură, datorită priceperii lui Shakespeare de a depăşi naraţiunea şi de a descrie cele mai intime şi profunde aspecte ale naturii umane. Se crede că majoritatea operei a scris-o între 1585 şi 1613, deşi datele exacte şi cronologia pieselor de teatru atribuite lui nu se cunosc cu precizie.
Citate :
-Omul şi muntele se aseamănă, dar cu deosebirea că prin munţii săi pământul încearcă să se ridice la cer, pe când prin oameni, cerul coboară pe pământ.
-Înfrânge-ţi durerea, fii vesel de se poate, căci tot la zi ajunge şi cea mai lungă noapte.
-Dragostea e un demon: nu-i înger mai slab de înger decât dragostea.
-O, slăbiciune, numele tău e femeie!
-Oamenii care vorbesc puţin sunt cei mai buni.
-Dragostea este pur şi simplu o nebunie.
-Peştii se prind cu undiţa, iar oamenii cu vorba.

Sonetul 43

Când ochii mi-i închid ei văd mai bine
Că ziua n-au prea multe de aflat;
Dar când adorm, în vis pornesc spre tine
Şi-n beznă, vii, viu bezna o străbat.
Tu, umbră ce dai umbrelor splendoare,
Fă umbra ta aievea să-mi apară;
Când ochii orbi o văd strălucitoare,
În clar de zi va străluci mai clară.
Încântă-mi ochii, spun, că tare-aş vrea
Să-i văd pe-ai tăi în fapt de dimineaţă
Aşa cum toată noaptea umbra ta
În somnu-mi greu privirea mi-o răsfaţă.
Când nu te văd, mi-e ziua noapte-ntreagă
Şi noaptea-i zi când visele te-ncheagă.







Pavel Chihaia

Pavel Chihaia (n. 23 aprilie 1922, Corabia, judeţul Romanaţi) este un autor, eseist, romancier, scriitor şi istoric de artă român contemporan.






Gib I. Mihăescu


Gib I. Mihăescu (n. 23 aprilie 1894, Drăgăşani - d. 19 octombrie 1935, Bucureşti ), a fost un prozator, romancier şi un dramaturg român interbelic.Este autorul volumelor de nuvele Grandiflora în 1928 şi Vedenia în 1929, al unor romane de analiză psihologică a apariţiei unor stări obsesive, îndeosebi erotice: Rusoaica (tradus şi în limba slovacă), Braţul Andromedei, Femeia de ciocolată, Zilele şi nopţile unui student întârziat, Donna Alba. A scris şi piese de teatru (adunate în volumul Pavilionul cu umbre).
Valoarea operei lăsate în urma sa de Gib I. Mihaescu l-a aşezat între marii nuvelişti români şi printre cei mai importanţi romancieri ai literaturii noastre.





Vladimir Nabokov


Vladimir Nabokov (n. 23 aprilie 1899 - d. 2 iulie 1977) a fost un scriitor american de origine rusă; familia sa aparţinea aristocraţiei şi a fost nevoită să emigreze în timpul revoluţiei bolşevice.Romanul Lolita, publicat în 1958 şi în America, unde provoacă scandal, rămâne cea mai cunoscută carte semnată de Vladimir Nabokov.
A mai scris nuvele, poezie, teatru, eseu, o autobiografie ("Speak, memory", trad. "Vorbeşte, memorie"), şi a tradus din Puşkin (în engleză) şi din Shakespeare, Goethe, Musset, Lewis Carroll (în rusă). Cursurile sale despre literatură au fost publicate în două volume separate, unul despre literatura universală, iar celălalt despre literatura rusă.












22 aprilie

Veronica Micle


Veronica Micle, n. Câmpeanu, (n. 22 aprilie 1850, Năsăud; d. 3 august 1889, Văratec) a fost o poetă română. A publicat poezii, nuvele şi traduceri în revistele vremii şi un volum de poezii. E cunoscută publicului larg în special datorită iubirii care a legat-o de Mihai Eminescu.

De-ai sti...

De-ai sti, iubite, cât de mult
Mi-i dor ca glasul tau s-ascult,
Ai veni pe-aripi de vânt
Si mi-ai spune un cuvânt.

Vorba fie rea sau buna,
Am vorbi-o împreuna,
M-ai vedea, eu te-as privi,
Vorbele s-ar înmulti.

Tu mi-ai spune una mie,
Eu ti-as spune multe tie
Far-de rost si chibzuire,
Însa toate de iubire.

Vino dar pe-aripi de vânt,
Vin de-mi spune un cuvânt,
Ca mi-i dor atât de mult
Glasul tau sa-l mai ascult.








Madame de Staël

Anne Louise Germaine Necker- de Staël-Holstein (n. 22 aprilie, 1766 – 14 iulie, 1817),cunoscută mai ales ca Madame de Staël, a fost o scriitoare elveţiană de limbă franceză. A trăit în Paris şi a influenţat gusturile literare în Europa, la cumpăna dintre secolele XVIII şi XIX.
Citate :
-Barbatii iarta mai curand femeile care nu-si indeplinesc indatoririle casnice, decat pe cele care atrag asupra lor atentia prin talente alese.
-A înţelege tot înseamnă a ierta tot.
-Atât de uşor te poţi răni pe veci cu propriile tale gânduri!
-Politeţea este arta de a alege dintre gândurile tale.
-Femeilor le este îngăduit să-şi sacrifice îndeletnicirile casnice... dar orice studiu serios este socotit o dovadă de pedanterie.
-Omul se simte atât de trecător, încât e cuprins totdeauna de emoţie în faţa a ceea ce e veşnic.
Interesant de citit: http://theo-phyl.blogspot.com/2009/03/omagial-madame-de-stael.html








21 aprilie

Charlotte Brontë




Charlotte Brontë (se pronunţă:ˈbrɒnti) (21 aprilie, 1816 – 31 martie, 1855) a fost o romancieră şi poetă engleză, sora mai mare a celorlalte două scriitoare: Emily Brontë şi Anne Brontë. Charlotte Brontë, care obişnuia să folosească pseudonimul de Currer Bell, este cunoscută pentru cartea ei Jane Eyre, unul dintre cele mai celebre romane din literatura engleză.











20 aprilie

Dan Horia Mazilu


Dan Horia Mazilu (n. 20 aprilie 1943, Piteşti - d. 16 septembrie 2008, Bucureşti) a fost un specialist în slavonă şi limbi slave, profesor universitar, critic literar, estetician şi istoric literar român.






19 aprilie

Calistrat Hogas

Calistrat Hogaș (n. 19 aprilie 1847, Tecuci — d. 28 august 1917, Roman) a fost un prozator român.
“Nu ştiu cum vor fi alţii, cât despre mine, ştiu atâta că pierd măsura timpului de îndată ce rămân pe voia slobodă a pornirilor mele de sălbatic, când adică, biruit de dragostea neînfrânată a singurătăţii, îmi şterg urma dintre oameni şi mă mistui sub îmboldirile ei, în necunoscutul larg al naturii, ca o frunză mânată de nestatornicia vânturilor”






17 aprilie

Magda Isanos

Magda Isanos (n. 17 aprilie 1916, Iaşi - d. 17 noiembrie 1944, Bucureşti) scriitor român, a fost poetă, prozatoare şi publicistă, soţia lui Eusebiu Camilar.







Vis vegetal


As vrea sa fiu copac
Si-as vrea sa cresc langa fereastra
ta.
Te-as auzi,
Si-n voie te-as privi intreaga zi
M-as apuca si iarna
sa-nfloresc,
Ca sa te bucuri!
Pasarile cele mai mandre-ar face
cuib pe creanga mea,
Iar noptile mi-ar da cercei de stele
Pe care, ca pe
frunze ti le-as da.
Prin geamul larg deschis, de-atatea ori
M-as apleca
usoara sa-ti sarut
Când parul ce pe frunte ti-a cazut,
Când buzele
cu buze moi de flori
Spre toamna m-as juca zvarlindu-ti mere
Si foi de
aur rosu prin odaie
Cu-a ramurilor tanara putere
Ti-as apara obloanele de
ploaie.
Si, cine stie, poate ca-ntr-o seara
De primavara, când va fi si
luna
Va trece prin gradina o zana buna,
Facandu-ma femeie sa
fiu iara.
Atuncea, sprijinindu-mi de pervaz
Genunchiul ud de frunze si
pamânt,
Cu parul inca doldora
de vant
Cu roua si cu luna pe obraz,
Eu ti-as sari în casa si
senina,
Uitind de-atata vreme sa vorbesc,
Cu cate-un cuib în fiecare
mana,
Intinsa...
As incepe
sa
zambesc.






16 aprilie

Boris Deşliu


Boris Deşliu (s-a născut pe 16 aprilie 1917 la Turtucaia, în Cadrilater (în prezent Tutrakan, Bulgaria-d.14 martie 1998)poet,eseist si prozator.











Tristan Tzara

Trist in tara sa
Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896 Moineşti - d. 25 decembrie 1963 Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet şi eseist evreu român, născut în Moineşti, România şi stabilit mai târziu în Franţa, cofondator al mişcării culturale dadaiste care a condus la o revoluţie majoră în artele plastice şi literatură.


Vacanţă în provincie

Pe cer păsările nemişcate
Ca urmele ce lasă muştele
Stau de vorbă servitori în pragul grajdului
Şi-au înflorit pe cărare rămăşiţele dobitoacelor

Trece pe stradă domnul în negru cu fetiţa
Bucuria cerşetorilor la înserare
Dar am acasă un Polichinelle cu clopoţei
Să-mi distreze întristarea când mă-nşeli

Sufletul meu e un zidar care se întoarce de la lucru
Amintire cu miros de farmacie curată
Spune-mi, servitoare bătrână, ce era odată ca niciodată,
Şi tu verişoară cheamă-mi atenţia când o să cânte cucul

Să ne coborâm în râpa
Care-i Dumnezeu când cască
Să ne oglindim în lacul
Cu mătăsuri verzi de broască

Să fim săraci la întoarcere
Şi să batem la uşa străinului
Cu ciocul pasărilor în coajă de primăveri
Sau să nu mai mergem nicăieri
Doliu alb la fecioara vecinului.











John Millington Synge

Nazdravanul Occidentului
John Millington Synge (n. 16 aprilie 1871 - d. 24 martie 1909) a fost un dramaturg irlandez. A avut o contribuţie fundamentală la renaşterea literară irlandeză. Creaţia sa este impregnată de un realism aspru, cu sugestii romantice şi simbolico-folclorice, străbătută de sarcasm, ironie şi lirism, elemente ce concură la zugrăvirea atmosferei ireale a satului irlandez, apăsat de superstiţii, conturînd totodată destine puternice. Capodopera sa este considerată drama Năzdrăvanul Occidentului (The Playboy of the Western World).







15 aprilie

Theodor Capidan

Theodor Capidan (n. 28 aprilie 1879, Prilep, Macedonia - d. 1 septembrie 1953, Bucureşti) a fost un lingvist român de origine aromână (macedoromână).Este autor al unor monografii lingvistice şi etnografice referitoare la limba română şi la dialectele sale sud-dunărene: aromân, meglenoromân şi istroromân. S-a ocupat în special cu studiul limbii meglenoromâne sub numeroase aspecte: lexic, fonologie, etimologie, literatură populară şi istoria limbii şi a vorbitorilor ei.
„Privind limba ca supremul instrument al conştiinţei româneşti, ea nu se înfăţişază numai ca un reflex al spiritului şi al felului de a vedea lumea, ci reprezintă şi expresia soartei noastre: numai prin limbă noi ne dăm seama de ceea ce am ajuns şi suntem în mijlocul popoarelor ce ne înconjoară. Ea ne aparţine mai mult decât oricare altă moştenire spirituală, pentru că numai în ea se resfrânge sufletul poporului nostru şi întreaga realitate a vieţii noastre spirituale.”(din lucrarea Limba si cultura).

"MacedoRomânii"
"Macedoromânii reprezintă ramura meridională a poporului român. Identitatea lor ca neam cu Românii din ţară se întemeiază pe mărturii istorice şi realităţi lingvistice.
Din istorie se ştie că, aproape cu trei sute de ani înainte de cucerirea Daciei de către Romani, limba latină se răspândise în ţinuturile din sudul Dunării. Când, după cucerirea Daciei, limba latină s'a întins şi în ţinuturile din stânga Dunării, atunci romanizarea populaţiunilor traco-ilirice de pe ambele ţărmuri ale marelui fluviu a dus la formarea poporului român de astăzi. Dacă această stare de atunci s'ar fi continuat până în vremurile noastre, strămoşii Macedoromânilor n'ar fi fost împinşi de evenimente să apuce drumul spre sud, în ţinuturile muntoase ale Greciei, ci ar fi trăit în unitate teritorială cu fraţii lor din Dacia. Numai năvălirea barbarilor, în speţă a Slavilor, a făcut pe Macedoromâni să rămână izolaţi pentru totdeauna în sudul Peninsulei Balcanice."











Henry James


Henry James, OM (n. 15 aprilie 1843 — d. 28 februarie 1916)dramaturg şi prozator american de la sfârşitul secolului al 19-lea şi începutul secolului 20.






14 aprilie

Erich von Däniken

Amintiri despre viitor

Erich Anton Paul von Däniken, (n. 14 aprilie 1935, Zofingen, Elveţia) este un scriitor elveţian cunoscut pentru cărţile sale în care a dezvoltat diverse teorii despre existenţa extratereştilor şi despre influenţa pe care aceştia au avut-o de-a lungul existenţei rasei umane.










13 aprilie

Samuel Beckett

Samuel Beckett (*13 aprilie 1906 – †22 decembrie 1989) a fost dramaturg, nuvelist şi poet anglo-francez.Beckett s-a născut la Dublin, însă a studiat şi a predat la Paris unde s-a stabilit în 1937. Majoritatea operelor lui sunt scrise în limba franceză. Şi-a tradus piesele în limba engleză.Piesele lui aparţin teatrului absurdului. Beckett a îmbinat umorul nostalgic cu un sentiment devastator de durere şi înfrângere. Printre operele sale cele mai cunoscute se numără piesele de teatru Aşteptându-l pe Godot, Sfârşitul jocului, Ce zile frumoase!, Eleutheria, romanele Murphy, Watt, Mercier şi Camier, Molloy, Malone moare, Cum e, la care se adaugă numeroase volume de nuvele, povestiri şi poezie. În 1969, lui Samuel Beckett i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură.
„Sunt întotdeauna profund contrariat când se spune despre Beckett: «Vai, e atât de dificil!» — sau avangardist, sau complex, sau... ambiguu. Este cel mai mare nonsens, căci Beckett este probabil dramaturgul cel mai naturalist pe care îl ştiu, dar şi cel mai limpede şi mai puţin obscur. «Obscuritatea» rezidă tocmai în asumarea obscurităţii.“(Edward Albee)
„Nu am idei despre teatru. Nu mă pricep deloc. Nu mă duc la teatru. Este un lucru admisibil.
Dar ceea ce este fără îndoială mai puţin admisibil, în aceste condiţii, este să scrii o piesă şi apoi, după ce ai făcut-o, să nu ai idee nici despre aceasta.
Este din nefericire cazul meu.
…Nu ştiu mai mult despre această piesă [Aşteptându-l pe Godot] decât cel care ajunge să o citească cu atenţie.
Nu ştiu în ce spirit am scris-o.
Nu ştiu mai mult despre personaje decât ceea ce ele spun, ceea ce fac şi ceea ce li se întâmplă. În înfăţişarea lor, am indicat puţinul pe care l-am putut întrezări. Meloanele, de exemplu.
Tot ce puteam şti am arătat. Nu este mult. Dar îmi este de ajuns, şi asta chiar din plin. Aş spune chiar că m-aş fi mulţumit şi cu mai puţin.
Cât despre dorinţa de a găsi în toate acestea un sens mai adânc şi mai înălţător, sunt incapabil să arăt vreun interes. Dar ar putea fi posibil…“
(Samuel Beckett,ianuarie 1952)








Seamus Heaney

Seamus Heaney (n.13 aprilie 1939,in Bellaghy, Irlanda )poet,Premiul Nobel pentru literatura 1995.
Antologia de faţă îşi doreşte să ofere publicului românesc, în premieră, o selecţie din opera poetului irlandez. Astfel, poemele traduse de Dan Sociu acoperă o arie întinsă temporal, pornind de la volumele deja clasice ale autorului şi ajungind până în prezent. Acestora li se adaugă desenele excepţionale ale lui Tudor Jebeleanu, alese chiar de Seamus Heaney.

Tinutul de mlastina

Noi nu avem preerii care sa taie
Un soare urias in doua pe-nserate -
Pretutideni vazul accepta
Orizontul incercuitor,

Si e atras in ochiul de ciclop
Al unei berete.Tinutul nostru
neinconjurat de nimic
E o mlastina care se tot coace
Intre privelistele soarelui.

Au scos scheletul
Marelui elan irlandez
Din turba si l-au pus
Intr-un vas plin de aer. Aproape supranatural.

Unt scufundat dedesubt de mai bine
De o suta de ani
A fost regasit, sarat si alb.
Pamantul insusi e un darnic unt negru

Topindu-se si deschizandu-se sub talpi,
Ratindu-si ultima definitie
Cu milioane de aer.
Nu vor excava nicidata carbune aici,

Doar trupurile de cherestea ale
Brazilor inalti, moale ca o pasta.
Pionierii nostri inainteaza
Inauntru si inspre adanc

Fiecare strat pe care il defriseaza
Pare ca a fost deja locuit.
Mlastinile ar putea fi scurgeri din Atlantic.
Centrul lor ud e fara fund.

(Am copiat poezia de pe acest site:http://frunzedeartar.blogspot.com/)









Jean-Marie-Gustave-le-Clezio


Jean-Marie Gustave Le Clézio, sau J.M.G. Le Clézio (n. 13 aprilie 1940 în Nice) este un scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008 şi câştigător al Premiul Reanaudot în 1963. În 45 de ani de activitate scriitoricească, Jean Marie Gustave Le Clézio a scris peste 50 de cărţi. Opera sa cuprinde romane, eseuri şi traduceri din mitologia indiană. Autorul francez a recunoscut, în numeroase rânduri, că printre scriitorii care l-au influenţat se numără Hemingway şi Faulkner. El a devenit cunoscut la 23 de ani, datorită romanului său, „Procesul verbal” (Le proces verbal), care a fost nominalizat la Premiile Goncourt. Într-un sondaj de opinie realizat de revista Lire, în 1994, 13 dintre cei chestionaţi şi-au exprimat părerea că Le Clézio ar fi „cel mai mare scriitor de limbă franceză” aflat în viaţă. Atunci când, în 1980, Academia Franceză lansează Premiul Paul Morand, primul laureat al acestui premiu este Jean Marie G. Le Clézio, recompensat pentru totalitatea operei sale şi mai ales pentru romanul Le Désert.
Motivaţia Juriului Nobel
„Autor al inovaţiilor, al aventurii poetice şi al extazului senzual, explorator al umanităţii aflate deasupra şi dedesubtul civilizaţiei dominante.”







Nicolae Velea

Nicolae Velea (n. 13 aprilie 1936 — d. 31 ianuarie 1987) a fost un prozator şi povestitor român. S-a născut la Tigveni – Argeş dintr-o familie de învăţători. A urmat liceul la Curtea de Argeş. După cursurile Facultăţii de silvicultură din Braşov, urmează şi pe cele ale Facultăţii de filologie din Bucureşti (1953 – 1958). Va fi redactor la „Gazeta literară”, apoi la secţia de scenarii de la Studioul cinematografic Bucureşti. Debutează cu reportaje în „Viaţa studenţească” (1957).
"Un scriitor pitoresc, de care azi nu-si mai aminteste aproape nimeni, a fost Nicolae Velea. A murit la 31 ianuarie 1987, cazut in zapada, undeva, in apropiere de Casa Presei Libere (pe atunci se numea Casa Scanteii).
In 1983 lucra la revista Luceafarul si ii incanta pe toti cu scrisul sau, popular-nastrusnic, dar si plin de tandrete fata de fiinta umana. Bea mult si era nonconformist, ducand o viata boema, desi copilarise la tara, unde se invata moderatia."-isi aminteste Alex.Stefanescu.
"Velea se numara printre prozatorii care chiar si in fata unui peisaj grandios, cu vulcani in plina eruptie sau cu stele cazatoare, nu si-ar fi desprins privirea de pe chipul omului de alaturi."(Alex.Stefanescu)










11 aprilie
Mircea Stefanescu
Mircea Stefanescu (n. 11 apr. 1898, Bucuresti-m. 23 oct. 1982, Bucuresti)dramaturg si prozator.
O provocare : o piesa de teatru pentru seara de duminica:Micul infern cu actori ...tot de duminica si de sarbatoare...Iata cateva secvente:
video









Virgil Mazilescu

Virgil Mazilescu (n. 11 aprilie 1942, Corabia, judeţul Olt — d. 13 august 1984, Bucureşti) a fost un eseist, poet şi traducător român, afiliat onirismului poetic.
"O melancolie livresca, exprimata în fraze elegante si încheiate întotdeauna la timp, înainte de a crea impresia de discurs, caracterizeaza poezia lui Virgil Mazilescu. Autorul este un suprarealist lipsit – cu intentie – de exuberanta imagistica a suprarealistilor. El a învatat de la Kafka, a carui opera a citit-o atent, ca pe un manual de literatura, sa-si obiectiveze trairile stranii, sa le puna în scena, cu detasare si sobrietate.Poemele lui fac o puternica impresie – si azi – prin scenele descrise. Multe dintre ele par secvente dintr-un film de Ingmar Bergman.Exista poeme construite în întregime astfel, ca niste filme de scurt metraj. Unul dintre ele – memorabil – este a doua poveste pentru stefana:„iese de dupa magazie un înger si se înclina/ se uita la stînga – nimeni acolo/ se uita la dreapta – absolut nimeni// totusi e grea viata pe pamînt murmura el// de cînd au încetat sa mai creada în îngeri/ muritorii viseaza cu totii sa-si arboreze/ cîte o pana de-a noastra la butoniera la panglica palariei// ne prind în somn au cîini de vînatoare si procedee/ aproape savante si o foarte subtila tehnica fara doar si poate/ de altfel noi nu existam decît în timpul somnului.// iese de dupa magazie un copil si se înclina/ se uita la stînga – îngerul adormit în fotoliu/ se uita la dreapta – îngerul adormit în fotoliu// smecheri s-au mai facut si îngerii astia murmura copilul/ scoate pe ascuns foarfeca si hat hat cele doua capete/ apoi alearga sa vada care este îngerul si care fantoma”."( critica literara de Alex Stefanescu).

prefata
din volumul VA FI LINIŞTE VA FI SEARĂ, 1979

şi după ce am inventat poezia într-o încăpere clandestină din
adîncul pămînturilor sterpe – curajul şi puterea (omenească) s-au
topit ca aburul

şi altceva în afară de faptul că m-am născut şi că trăiesc şi că
probabil voi muri cutremurîndu-mă (ceea ce dealtfel am vrut să
spun şi acum doi ani şi acum trei ani de zile) deocamdată vai nu
pot spune

îmi reiau prin urmare vechea limbă: începînd chiar din clipa
de faţă. o sucesc o mîngîi o bat cu sete. dar sintagmele stranii în
care (se spunea că) sufletul meu doarme ca într-o vizuină pierdută
nu mă mai ademenesc. degetele subţiri care vor săpa canale-n
pădure şi se vor întoarce acolo mereu şi vor intra încetul cu încetul
în putrefacţie? degetele subţiri nu mă mai tulbură










Barbu Stefanescu Delavrancea

Barbu Ştefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, Bucureşti, d. 29 aprilie 1918, Iaşi) a fost un scriitor, orator şi avocat român, membru al Academiei Române şi primar al Capitalei. Este tatăl pianistei şi scriitoarei Cella Delavrancea, precum şi al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România.
Ganduri autobiografice :
„Eu nu pot să uit că sunt copilul ţăranului clăcaş împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor, suferind cu ceilalţi ţărani deopotrivă şi lipsa, şi foamea, şi năvălirile ...“
„Mi-aduc şi acum aminte (aş fi mulţumit dacă n-ar fi decât o amintire) cum mă agăţam de scurteica lui lungă şi îmblănită cu mârsă neagră şi-l linguşeam şi-l mângâiam pe obraji şi pe pletele-i rotunjite ca să mă ia în căruţă“ (amintirea tatalui)
„Pleoapele-mi cădeau încărcate de lene, de somn, de mulţumire. Şi mă simţeam uşor ca un fulg plutind pe o apă care curge încet, încetinel, încetişor ...“(amintirea povestilor ascultate la gura sobei)









9 aprilie

Camil Petrescu

Patul lui Procust






Camil Petrescu (n.9 aprilie 1894 — d. 14 mai 1957) a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie şi poet. El pune capăt romanului tradiţional şi rămâne în literatura noastră în special ca iniţiator al romanului modern.
"Dar eu,
Eu am văzut idei...
(...)
Eu sunt dintre acei
Cu ochi halucinaţi şi mistuiţi lăuntric,
Cu sufletul mărit
Căci am văzut idei."
Procust (în elină Prokrustes: Προκρούστης) este un personaj din mitologia greacă. Acesta ademenea călătorii şi le oferea ospitalitatea casei sale. Odată ajunşi în casă, Procust îi obliga să se culce pe un pat de aramă. Atunci când călătorul era mai scurt decât patul, Procust îi intindea corpul, trăgându-l de mâini şi de picioare, până ce-l lungea pe potriva patului. Dacă oaspetele era mai lung decât patul, Procust îi tăia capul ori picioarele. Evident, în orice situaţie deznodământul era moartea călătorului ghinionist.
Eroul Tezeu a pus capăt vieţii şi practicilor sadice ale lui Procust, supunându-l aceloraşi tratamente pe care le rezervase el „oaspeţilor” săi.
Metaforic, „patul lui Procust” a devenit simbolul practicilor abuzive de încadrare a oamenilor, a gândirii şi simţămintelor lor, în anumite tipare prestabilite.
PATUL LUI PROCUST 2001
Productie a Centrului National de Cinematografie, a Companiei Internationale Brodsky Uskov Looper Reed & Partners si a Studioului "Flux-Film" Scenariul si regia: Sergiu Prodan, Viorica Mesina
Imaginea: Serghei Akopov
Scenografia:Vlad Travinschi
Muzica: Eugen Doga
In roluri: Oleg Iankovski, Maia Morgerstern, Petru Vutcarau, Tatiana Popa, George Dinica, Adriana Trandafir, Silviu Stanculescu, Razvan Vasilescu s.a.
Reconstituie destinul a doua tinere perechi, zdrobiti de imprejurari si fatalitate. O subtila investigatie psihologica a mediului intelectual bucurestean din perioada interbelica







Charles Baudelaire
Florile raului-
Les Fleurs du Mal

Charles Baudelaire a fost un poet francez (n. 9 aprilie 1821 - d. 31 august 1867), a cărui originalitate continuă să-i provoace atât pe cititorii săi, cât şi pe comentatorii operei sale. Este considerat poetul care a revoluţionat întreaga lirică franceză şi europeană prin originalitatea volumului său controversat "Les Fleurs du Mal" ("Florile răului"). Va avea o influenţă puternică asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai târziu.

Imn frumuseţii

Vii din înalte ceruri sau ieşi din adâncime,
O,Frumuseţe?Reaua şi buna ta privire
Împrăştie de-a valma şi fericiri şi crime,
De aceea tu cu vinul te potriveşti la fire.

În ochii tăi stau zorii cu serile-mpreună;
Sărutul tău e-o vrajă şi-o amforă ţi-i gura;
Şi când reverşi miresme de-amurguri cu furtună
Se face laş eroul,vitează stârpitura.

Răsari din hăul negru?Cobori din lumi stelare?
Destinul ca un câine de poala ta se ţine;
Şi bucurii şi chinuri tu semeni la-ntâmplare;
Stăpână eşti şi nimeni nu e stăpân pe tine;

Calci peste morţi de care îţi râzi cu mult dispreţ;
Ai juvaieruri multe şi Groaza dintre toate
Nu-i cel mai slut,şi-Omorul e un breloc de preţ
Pe pântecul tău săltând cu voluptate.

Orbitul flutur zboară spre tine,lumânare,
Slăvindu-te drept torţă când a început să ardă.
Acel ce-şi strânge lacom iubita-n braţe pare
Un muribund ce-n taină mormântul şi-l dezmiardă.

Că vii din iad sau luneci din cer, ce-mi pasă mie,
O,Frumuseţe! monstru naiv şi fioros!
Când ochii tăi,surâsul,piciorul tău mă-mbie
Spre-un infinit de-a pururi drag şi misterios?

Sirenă rea sau înger,drăcească sau divină,
Ce-mi pasă când tu - zână cu ochi de catifea,
Mireasmă,ritm,lucire,o!singura-mi regină!-
Faci lumea nu prea slută şi clipa nu prea grea?





8 aprilie

François Villon

François Villon (cca.1431 - cca.1474) a fost unul dintre primii mari poeţi ai Franţei.
Villon a fost redescoperit cu precădere după secolul XIX. A utilizat umorul satiric, patosul şi forţa lirică în lucrări scrise în argoul timpului (argot). Născut la Paris, renunţă la numele său (Montcorbier sau de Logos) pentru a-l împrumuta pe cel al unei rude, un canonic, care l-a trimis să studieze la Sorbona.
În 1455 a înjunghiat un preot într-o luptă de stradă şi a trebuit să fugă din oraş. Iertat anul următor, s-a întors la Paris, de unde a trebuit să fugă din nou după ce a jefuit Colegiul Navarre. Se pare că a murit la scurtă vreme după ce sentinţa de condamnare la moarte i-a fost comutată în zece ani de exil din Paris.

Balada ziselor marunte

Ştiu musca-n lapte de-a picat,
ştiu rang pe haina omului,
ştiu de-i senin ori înnorat,
ştiu bine rodul pomului,
ştiu după clei de soiul lui,
ştiu lucrurile ce-s de-un hram,
ştiu cine-i harnic ori haihui,
ştiu tot, de mine habar n-am.

Ştiu haina după epolet,
ştiu orice rasă monahală,
ştiu pe stăpân şi pe valet,
ştiu pe măicuţă după poală,
ştiu hoţul după ciripeală,
ştiu cine-i lacom la bairam,
ştiu unde-i vin ori bute goală,
ştiu tot, de mine habar n-am.

Catâr, catârcă ştiu ce mi-s,
ştiu câte poartă în spinare,
ştiu de Belet şi de Beatrice,
ştiu pe abac o adunare,
ştiu de-amăgiri şi de visare,
ştiu pe husit de ce-i infam,
ştiu Roma ce putere are,
ştiu tot, de mine habar n-am.

Prinţe, ştiu despre fiecare,
ştiu după chip orişice neam,
ştiu că de moarte nu-i scăpare,
ştiu tot, de mine habar n-am.








7 aprilie

Gabriela Mistral

Gabriela Mistral (n.7 aprilie 1889, Vicuña, Chile - d. 10 ianuarie 1957, New York) este pseudonimul Lucila de María del Perpetuo Socorro Godoy Alcayaga, poetă din Chile, premiată cu Premiul Nobel pentru literatură în anul 1945:"... pentru poezia ei, care, inspirată de emoţii puternice, i-a transformat numele într-un simbol al celor mai pure aspiraţii ale întregii lumi latino-americane"
Paine
au lasat o piine pe masa,
jumatate arsa, jumatate alba,
cu coaja ciupita, rupta-n farime
ca fulgii pufosi de zapada.

si imi pare noua, si nicicind vazuta,
desi cu nimic altceva n-am trait,
dar luind-o in miini, ca intr-un vis,
tactul si mirosul nu mi-o amintesc.

si totusi, e mama cind mi-a dat sa sug,
miroase precum vaile prin care am trecut :
a Aconcagua, a Patzcuaro, a Elqui,
a sufletul meu cind ma sfisii cintind.

nu exista alte miresme in incapere,
tocmai de aceea am si vazut-o;
nu exista nimeni in toata casa
decit aceasta piine lasata pe masa
care cu trupul ei ma recunoaste,
iar eu cu trupul meu o recunosc.

s-a frint pretutindeni si de demult
aceeasi piine intre o suta de frati,
piine din Coquimbo, piine din Oaxaca,
piine din Santa Ana si din Santiago.

de cind eram mica o cunosteam
sub forma de soare, de peste, de abur,
miinile mele ii simtiau miezul
cald precum unui pui de porumbel.

apoi, am uitat-o si-n aceasta zi
amindoua din nou ne-ntilnim,
eu cu trupul meu de Sara batrina,
ea cu al ei de numai cinci ani.

prietenii morti cu care am mincat-o
in alte vai, ii simt aburul,
piine de griu macinat in septembrie,
secerat in august in Castilia.

e altul si-i cel impartit
in pamintul unde-au disparut.
o rup in doua si ii simt mireasma,
o pun pe masa si ii simt caldura.

mi-s miinile pline de piine,
privirea mi-e plina de lanuri
si plinsul izvoraste deodata
peste uitarea atitor ani,
si nu mai stiu de fata-mi imbatrineste,
ori renaste in clipa aceasta.

cum casa-i pustie, fara nimeni in ea,
ne regasim si stam impreuna din nou,
pe aceasta masa fara carne si fructe,
amindoua in aceasta liniste omeneasca.
si vom tacea pina cind vom fi una
si anotimpul nostru se va fi sfirsit.

A bea -traducere de Paul Alexandru Georgescu

Păstrez în amintire gesturile
Acelor ce mi-au dat – ofrandă – apa.

În valea Rio Blanco izvorăşte
neastâmpăratul Aconcagua, acolo
vroind să beau, m-am repezit la apa
unei cascade ce-n şuviţe albe
şi îngheţate-şi resfira şuvoiul.

Lipindu-mi gura fremătândă,
m-a ars ca o licoare fermecată.
Trei zile buzele mi-au sângerat de apa
Ce am sorbit atunci din Aconcagua.

În câmpul Mitla, într-o zi cu soare,
cu mers, şi greieri, m-am plecat asupra
unei fântâni, când a venit spre mine
un indian. A vrut să mă ajute
şi, sprijinindu-mă deasupra apei,
el capul mi l-a susţinut aşa cum
oferi un fruct, cu mâinile-amândouă.
Eu beau şi-n apa ceea era chipul
şi-al lui şi-al meu. Atunci înţeles-am
ca într-un fulger, că necunoscutul
din Mitla, indianul, era carne
din neamul meu străvechi, de la-nceputuri.

În insula numită Puerto Rico,
odihna copleşită de albastru,
trup liniştit, talazuri zbuciumate
şi-o sută de palmieri, părând o sută
de mame. O fetiţă-n joacă sparse
nuca de cocos, dăruindu-mi apa
palmierului, maternă, roditoare.
Şi niciodată-asemenea dulceaţă
nu am băut, cu sufletul şi trupul.

Îmi amintesc, pe când eram copilă,
Că mama-mi aducea ea însăşi, apa
între o gură şi-alta, aplecată
pe vasul de-argilă,-i vedeam faţa.
Cu cât se ridica mai tare mâna-i,
cu-atât se cobora mai jos ulciorul.
Am încă-n suflet valea înverzită,
simt setea şi privirea mamei… Poate
aceasta-i veşnicia:
să fim încă
aşa precum am fost odinioară.

Păstrez în amintire gesturile
Acelor ce mi-au dat – ofrandă – apa.







5 aprilie

Romulus Vulpescu

Romulus Vulpescu (n. 5 aprilie 1933, Oradea) este un poet, scriitor şi traducător român.






Duminica de ieri

Aprind ţigara şi te-aştept să vii
Pe-o bancă de pe stradă, la amiază:
Secundele acestea argintii
Se scutură ca verbele-ntr-o frază.

Foşnesc şoptit - vecini cu vântul - plopii
Şi degetele-mi vântul le resfiră...
E-o linişte de umbră când te-apropii,
Şi mâna mea vibrează, şi e liră.

Ni-s paşii mici şi rari, porniţi spre gară
Peronul despărţirii să-l refuze:
În părul tău mai e un rest de vară,
Dar - vineţie - toamna-ţi stă pe buze.

Se-mbracă-n demnitate regiunea:
Duminica de ieri şi-a scos coroana.
Săruturile tac. Zi tristă lunea.
Rămas-bun, ochi. Rămas-bun, târg. Rămâne rana


Pariul divin - din volumul:Vechituri&novitale

Unii asteapta ca pe Mesia o Apocalipsa
De parca numai de-asa ceva duceam lipsa.

Altii cauta a Saptea sau a Noua Poarta
A carei cheie-ar fi-ntr-un papirus la Marea Moarta.

Biblia adaposteste un cod in Pentateuc
De unde catastrofele dau navala buluc.

Si uite cum, de ici si de colea
Se mai iveste-o belea,

Incit ajungi sa te minuni ca prostu’
Ca nu pricepi noima si nu distingi rostul,

Intrebindu-te daca Dumnezeu n-a creat o lume
- Asa, buna-rea, dreapta-stramba cum e -

Numai ca sa-si gaseasca la plictis leac
Si pina la urma sa-i vina de hac?

O fi avut cine-stie-ce nobil scop:
Sa cistige ramasagul cu Diavolul Schiop.

Pe drac l-o fi facut oare
Ca sa-ncheie cu el o prinsoare?





Hugo Maurice Julien Claus

Hugo Maurice Julien Claus (n. 5 aprilie 1929, Bruges, Belgia - d. 19 martie 2008, Anvers, Belgia) a fost un important romancier, poet, dramaturg, pictor şi regizor de film flamand. A fost considerat unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani de limbă olandeză.
Hugo Claus s-a născut în Bruges. Sub pseudonimul Dorothea van Male, a publicat romanul Schola Nostra (1971). De asemenea a semnat şi cu pseudonimele Jan Hyoens şi Thea Streiner.
În 1983, el a publicat Het verdriet van België ("The Sorrow of Belgium"), probabil cea mai faimoasă carte a sa.








Fănuş Neagu
Materia încorporată în roman se afla la loc sigur, în inima şi sufletul meu, primită gratis de la viaţă, din amintirile părinţilor şi ale bătrânilor satului meu, iar eroul principal, Che Andrei, om vesel, îndatoritor, călare pe spinarea durerii, locuia gard în gard cu noi (a murit la vreo zece ani după apariţia romanului meu, pe care l-a purtat multă vreme în buzunar).
Am simţit nevoia s-aud în urechi mugetul Dunării în zătoane şi am plecat la Brăila, apoi în sălbăticia nemuritoare a bălţilor, ducând cu mine duhul ierburilor şi zâmbetul ironic al lui Che Andrei care era şi-a rămas pentru mine simbolul visătorilor mereu în drum spre Nicăieri, frumoşi în înfrângere dar niciodată înfrânţi cu adevărat, deznădăjduiţi şi veşnic pe prag de petrecere sau de moarte.
Vedeţi, cartea mea miroase a ţărani, a oameni din mahalale şi cârciumi şi deopotrivă a întâmplări regale şi princiare. Miroase şi a Dunăre, şi a Panait Istrati, şi a câini dezlegaţi din lanţ. [...] Cartea mea e, constat astăzi cu uimire, sortită să învingă timpul. Aşa socotesc unii. înseamnă că ştiam să culeg ce e frumos în oameni şi etern în viaţa Dunării.
La întoarcerea înspre Mare, unde mă aştepta Cornel Popescu, am purtat manuscrisul în sân, de teamă să n-adorm şi să mi-l fure cineva. Pe la Feteşti, am observat că pe bancheta de alături se lăfăia un pepene, singur, fără stăpân. L-am înhăţat şi l-am despicat cu briceagul, spunând în gând „Romanul se va numi îngerul a strigat”. Când să gust din prima felie, pe uşă intră stăpânul. Un preot în sutană, măsurând vreo doi metri, care m-a privit chiorâş şi-a mârâit: „Crezi că e frumos ce-ai făcut?” „Da, părinte, i-am răspuns, tocmai am botezat o carte. Nu vreţi să-mi daţi binecuvântarea?” Preotul a zâmbit şi a făcut semnul crucii. Eram pe podul lui Saligny şi răsărea soarele. O privelişte fabuloasă se deschidea pe Dunăre spre Brăila.
Fănuş Neagu (n. 5 aprilie 1932, Grădiştea-de-Sus, judeţul Brăila ), academician, director de teatru, dramaturg, povestitor, memorialist, nuvelist, romancier, scriitor român.
"Bijutier al cuvântului de limbă românească, mâna lui de poet, sfinţind proza şi îmbrăcând-o în odăjdii de taină, scrie nesomnuri fabuloase cu ierni care se prăbuşesc peste cantoane părăsite, chemând îngeri ce de atâtea ori au strigat... E un nebun frumos al marilor oraşe, încercând să plimbe prin Capitală o biserică aşezată pe o sanie trasă de Nimeni... El e un perzant benevol! El cunoaşte ruletele vieţii mai bine decât crupierii de la Monte Carlo. E un poet cântându-şi destinul care scapără ca un «stilet de subofiţer» în rana deschisă a prozei române..."(Mircea Micu).
La multi ani si multa sanatate ii uram "bijutierului"!








2 aprilie

Emile Zola


Émile Zola (n. 2 aprilie 1840, d.29 septembrie 1902) a fost un romancier francez, cel mai important exemplu al şcolii naturaliste şi o figură majoră a eliberării politice a Franţei.

Citate din Emile Zola :
"Totul nu este decât un vis."
"Fericirea nu poate fi cumpărată cu bani şi dragostea nu poate fi dobândită cu forţa."
"Cinstea îţi dă jumătate din fericire."
"Dragostea e ca rândunelele, poartă noroc casei unde se aciuează."
"Nutrea pentru ea o dragoste supusă, un sentiment aproape dumnezeiesc, pe care-l manifesta uitându-se la dânsa ca un câine credincios."
"Lacrimile sunt atât de molipsitoare ca şi râsul."
"Prietenia unui bărbat e mai trainică decât dragostea unei femei."
"Murim câte puţin în fiecare zi, trebuie să ne obişnuim cu asta."
"Civilizaţia nu-şi va atinge perfecţiunea până când ultima piatră din ultima biserică va cădea peste ultimul preot."





1 aprilie

Milan Kundera

Milan Kundera (născut pe 1 aprilie 1929 la Brno, Cehoslovacia) este un romancier şi un eseist francez de origine cehă. Trăieşte în Franţa din 1975, fiind cetăţean francez din 1981.
Când, în 1968, tancurile sovietice spulberau „Primăvara de la Praga“, MILAN KUNDERA era deja un scriitor cunoscut: publicase poezie, teatru, eseuri, iar primul său roman, Gluma, şi nuvelele adunate în volumul Iubiri caraghioase fuseseră tipărite în ultimul an în peste 150 000 de exemplare.
"Iubirea este pentru Milan Kundera altceva decat blanda visare sau suspin abisal, ceva mult mai palpabil, „epidermic“ aproape. Nu maladive fantasme, nu obscure pulsiuni ii imping pe eroii nuvelelor sale unul catre altul: in doi, nu e loc de subtile ocoluri si de inavuabile complexe; totul se reduce la expresia cea mai brutala a esentialului. Cu nespusa luciditate si cu enorma ironie, Kundera dezvaluie resorturile cotidiene ale relatiei de cuplu, care sfarsesc prin a provoca un imens hohot de ras. Un ras izbavitor, fiindca sub tribulatiile erotice ale personajelor isi arata intotdeauna chipul una dintre meschinele strategii de disimulare si supravietuire ale omului, aceea care masoara adevarata dimensiune a esecului sau."(Editura Humanitas)









Octavian Goga

Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Răşinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român.











Edmond Rostand

Edmond Eugène Alexis Rostand (1 Aprilie 1869 Marsilia,Franta – 2 Decembrie 1918,Paris)poet si dramaturg francez este cunoscut mai ales pentru piesa "Cyrano de Bergerac".
"Un pesimist este un om care spune adevărul prematur."





MARTIE

31 martie
Nichita Stanescu
Rugaciune

Iarta-ma si ajuta-ma
si spala-mi ochiul
si intoarce-ma cu fata
spre invizibilul rasarit din lucruri.

Iarta-ma si ajuta-ma
si spala-mi inima
si toarna-mi aburul sufletului,
printre degetele tale.

Iarta-ma si ajuta-ma
si ridica de pe mine
trupul cel nou care-mi apasa
si-mi striveste trupul cel vechi.


Iarta-ma si ajuta-ma
si ridica de pe mine
ingerul negru
care mi-a indurerat caracterul.

Eu nu sunt altceva decat
o pata de sange
care vorbeste.
Intunecand intunericul,
iata
portile luminii.
Nichita Stănescu, numele la naştere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploieşti, judeţul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din Bucureşti) a fost un poet, scriitor şi eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.A fost laureat al Premiului Herder şi nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).











John Fowles



John Fowles (n. 31 martie 1926, la Leigh-on-Sea, o mică localitate din comitatul Essex — d. 5 noiembrie 2005, Lyme Regis, Dorset).John Fowles a dobândit recunoaşterea internaţională o dată cu apariţia primului său roman, "Colecţionarul" (1963), al cărui succes de public i-a îngăduit să se dedice în întregime scrisului. A primit de îndată şi elogiile criticii, fiind considerat un scriitor cu o forţă imaginativă şi inovatoare excepţională, reputaţie pe care următoarele sale romane au confirmat-o: Magicianul (1966; ediţie revizuită in 1977), Iubita locotenentului francez (1969), Daniel Martin (1977), Mantissa (1982), Omida (1985). Scriitor prolific, admirator al lui Thomas Hardy şi al lui D.H. Lawrence şi deopotrivă al lui Joseph Conrad şi al lui Thomas Pynchon, pasionat de ştiinţele naturii, istorie şi ocultism, şi autor în egală măsură de volume de eseuri (Aristocraţii, 1964), nuvele (Turnul de abanos, 1974), poezii, traduceri, prefeţe, cronici literare si comentarii la albume de artă fotografică, John Fowles a trăit şi a scris în Lyme Regis, Dorset. "Nu mă interesează câtuşi de puţin să fiu un scriitor faimos... Aş vrea doar să fiu un ins care a contribuit la perpetuarea enorm de dificilului meşteşug de a scrie romane", declara Fowles în 1998, cu ocazia lansării celui mai recent volum de eseuri al său, Găuri de viermi.













Nikolai Gogol
Revizorul
Colectivul artistic al acestui spectacol: regia Horaţiu Mălăele, scenografia Lia Manţoc, muzica Dorina Crişan Rusu, cu Ştefan Bănică Jr./ Horaţiu Mălăele, George Mihăiţă, Virginia Mirea, Delia Seceleanu, Valentin Teodosiu, Ion Chelaru, Ghorghe Dănilă, Şerban Georgevici, Eugen Racoţi, Petre Dinuliu, Dragoş Huluba / Bogdan Cotleţ, Florin Dobrovici, Ana Maria Lazăr, Bogdan Ghiţulescu / Alexandru Conovaru


Nikolai Vasilievici Gogol (rusă Николай Васильевич Гоголь; (n. 31 martie 1809 - d. 4 martie 1852) a fost un prozator şi dramaturg rus.







30 martie
Paul Verlaine
Paul Verlaine (n. 30 martie 1844 — d. 8 ianuarie 1896) a fost un poet francez. El aparţine curentului simbolist şi este unul dintre cei mai citiţi dintre poeţii francezi. Este privit de simboliştii francezi ca şef al curentului.

Amurgu-arunca cea din urma para
Si-un vant misca lin nuferii de ceara.
Uriasii nuferi cu fete ofilite,
Lucind printre stuhuri pe ape-adormite.
Eu rataceam singur, plimbadu-mi nacazul
Sub plete de salcii ce-mprejmuiau iazul
Peste care ceata-nchipuia o mare
Deznadajduita, alba aratare,
Si unindu-mi plansul cu-al larilor vaier
Ce batand din aripi se chemau prin aer,
Printre salcii triste, unde singuratic
Imi plimbam nacazul, cand giulgiul noptatic,
Intinzand asupra-i umbra mortuara,
Veni ca sa-nece cea din urma para
Si nuferii vestezi cu fete ofilite,
Uriasii nuferi pe ape-adormite!...










28 martie
Alexandru Kiritescu
Alexandru Kiritescu nascut la 28 martie 1888,Pitesti - decedat in 9 aprilie 1961,scriitor român interbelic.Piesa de debut:"Invinsii" la varsta de 22 de ani.
Scriitor multilateral , el atacă problematica vieţii sociale contemporane lui în "trilogia burgheză":
Marcel şi Marcel, 1923;
Florentina, 1925;
Gaiţele, 1932,
atingând cu cea din urmă linia de culme a virulenţei satirice moştenite de la Ion Luca Caragiale.









27 martie
Heinrich Mann
Ludwig Heinrich Mann (n. 27 martie 1871, Lübeck - d. 11 martie 1950) a fost un romancier german, autorul unor opere cu tematică socială, ale căror nuanţe critice au dus în cele din urmă la exilul lui, în 1933.










26 martie
Tennessee Williams
Tennessee Williams, pseudonimul literar al lui Thomas Lanier Williams, (n. 26 martie 1911 – d. 25 februarie 1983) a fost un dramaturg, poet şi romancier american, laureat al premiului Pulitzer pentru dramă pentru piesa de teatru A Streetcar Named Desire (Un tramvai numit dorinţă) în 1948 şi ulterior pentru piesa Cat On a Hot Tin Roof (Pisica pe acoperişul fierbinte) în 1955.










25 martie
Ana Blandiana
Ana Blandiana, născută Otilia Valeria Coman, (n. 25 martie 1942, Timişoara) este o poetă şi o luptătoare pentru libertate civică în România. Înainte de revoluţia din 1989, faimoasă disidentă şi apărătoare a drepturilor omului, a avut curajul să-l înfrunte direct pe dictatorul Nicolae Ceauşescu prin declaraţii publice în interviuri acordate postului de radio Europa Liberă şi unor publicaţii din străinătate.
Ana Blandiana s-a implicat în viaţa civică printr-o serie de acţiuni în cadrul Alianţei Civice. În prezent conduce Memorialul de la Sighet, un institut de studiere a crimelor comunismului, cu un centru de cercetare care organizează anual conferinţe, sesiuni ştiinţifice şi expoziţii pe tema fenomenului totalitar.









23 martie

Roger Martin du Gard

Roger Martin du Gard (n.23 martie 1881 - d.22 august 1958) a fost un scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1937 "pentru vigoarea artistică şi adevărul cu care a înfăţişat atât conflictele umane cât şi anumite aspecte fundamentale ale vieţii contemporane, în ciclul romanesc "Les Thibault".












20 martie
George Topîrceanu
George Topîrceanu (n. 20 martie 1886, Bucureşti - d. 7 mai 1937, Iaşi) a fost un poet, prozator, memorialist şi publicist român, membru corespondent al Academiei Române din 1936.






Henrik Ibsen
Henrik Ibsen (n. 20 martie 1828 - d. 23 mai 1906) este un dramaturg norvegian, considerat părintele teatrului modern european, unul dintre reprezentanţii de seamă ai dramei de idei din literatura mondială.







19 martie
Irving Wallace
Un roman pasionant despre putere, manipulare şi iluzie, despre contrafacere şi despre căutarea adevărului într-o lume pe dos, unde nimic sau aproape nimic nu e ceea ce pare a fi.
Irving Wallace (n.19 martie 1916-d.29 iunie 1990)romancier,nuvelist si scenarist american.








18 martie
Stéphane Mallarmé
Stéphane Mallarmé (n. 18 martie, 1842, d. 9 septembrie, 1898), de fapt cu numele real Étienne Mallarmé, a fost un poet şi critic francez.
A cultivat o poezie cerebrală, voit obscură, bogată în sensuri filosofice, de o rară muzicalitate şi forţă sugestivă. Creaţia sa ("Herodiada", "După-amiaza unui faun", "Poezii") constituie o expresie viguroasă şi originală a poeziei moderne.

Stéphane Mallarmé, portret de Édouard Manet

Egloga. Faunul:

Le-as vrea, aceste nimfe, perpetue. Un duh,
Rozalbul lor, ca pare-mi sa joace, -ntr-un vazduh
Topit de somn. O umbra iubisem? Greu-mi dubiu,
Morman de noapte veche, sfârseste-ntr-un conubiu
De crengi subtiri ce, ele, crâng însusi, spun ca eu
Îmi daruisem singur, vai mie! drept trofeu
Exsangua gresala a rozelor în floare.
Sa cugetam... acelea de care-ngaimi, sunt, oare,
Aievea, sau fantasma dorinte în desfrâu!
Himere curg, biet faun, cum un albastru râu
Din ochii reci ai celei mai caste: dar secunda,
Cea vesnic suspinânda, spui tu ca-i însasi unda,
În lâna ta, a zilei varatice? Nici gând!
În lesinatul aer statut si alungând
Racoarea matinala, de-i tine piept, nu-i apa
Pe care, -n murmur, naiul meu vrednic sa n-o-ncapa,
Prin tufe revarsând-o-n acorduri; nici alt vânt,
'Nainte ca-n aceste tevi, doua, sa-l avânt
Iar el sa-si schimbe-n ploaie arida claru-i sunet,
Decât, la zarea unde nu misca nor, nici tunet,
Învederat, factice si prea-senin, acest
Inspiratoriu suflu, redevenit celest.

O, tarmi siculi de mlastini placide, cât va prada,
La-ntrecere cu vara, erotica-mi parada,
Tacit, sub scânteinde petale, POVESTIT;I
"Ca eu taiam seci lujeri de trestie, -nvestiti
Cu har: când, printr-un aur de albastrii verzisuri
Fântânilor lungi vite-nchinându-le, -n desisuri,
Tresar ovine alburi, la ceas când nu mai pasc:
Si ca, -n preludiul unde, lin, fluierele nasc,
Nu lebede, naiade! se 'nalta ori deflua
În ape."

Totul arde-n roscata ora flua,
Nedând pe fata arta prin care anula
O prea dorita nunta, de cel voind un la:
Putea-voi, oare, singur, atunci, si drept, sa intru
În antica lumina si, prin fervori ca dintru
'Nceput, sa fiu, ingenui crini! unul dintre voi.

Nu, dulce, mai-nimicul pe care buze moi
Ni-l susura, sarutul perfidelor aceste,
Dar pieptu-mi care, fara vreo plaga s-o ateste,
Ascunde, -augusta, urma cutarui dinte cast;
Ei bine! Fie-i sfetnic de taina stuful vast
Si geaman, cel pe care întru azur se cînta:
Ce, luând ardoarea fetei asupra-i, se încânta
Ca frumusetea, într-un lung solo, am putea
S-o amagim, pe-aceea din jur, ca, astfel, ea
Cu melodia noastra credula sa se-ncurce;
Iar precât poate-amorul în modulari sa urce,
Ca face-vom ca visul firesc de umar lis
Ori coapsa-ntrevazuta de ochiul meu închis,
Într-un prelung, apatic, van murmur a se stinge.

În asteptare-mi, cata, fugarnica Syringe,
Nai vested, ca în floare, din nou, sa dai pe lac!
Despre zeite, mândru de larma-mi, n-o sa tac;
Si far' de cingatoare, -n icoane prea-fidele,
Lasa-voi umbra, înca, a multora din ele:
Din struguri, când, asijderi, tot soarele l-am scurs
Si ca sa-i dau parerii de rau un mai bun curs,
Râzând, ridic ciorchinii goliti la dunga verii
Si, lacom de betie, pâna-n târziul serii,
Suflând în piei stralimpezi, privesc prin ele, -n piez.

O, nimfe, sa mai umplem vagi AMINTIRI, de miez.
"Din trestii, dând în laturi prea multele lor pleoape,
Ocheam spinari divine stingându-si setea-n ape,
Cu strigate grozave subt paduratic cer,
Cât paru, -n îmbaierea-ii, pierea, o, giuvaer,
În reci fiori si sclipat de nestemate-n roua!
Purced; când, jos, (rapuse de boala de-a fi doua)
Le vad cum, adormite-ntre galesele lor
Cutezatoare brate, se-nlantuie cu dor;
Le-nhat, întrepatrunse cum sunt, si, -n zbor, la rugii
Sleindu-si, pe neplacul frivolelor refugii
De umbra, -ntreg parfumul în soarele-n declin,
Ca jocul sa ne fie de spuza zilei plin."
Mi-esti draga, ah, mânie-a fecioarelor, savoare
Salbatica a sacrei poveri ce, goala, -n soare,
Îi scapa gurii mele fierbinti; zvâcneste cum
Un fulger! carnea-n spaima ei tainica, acum:
Din pieptul prea-sfioasei la glezna celei rele,
De care o candoare se pierde, ude, ele,
De lacrimi sui sau aburi ce mai voios preling.
"Pacatu-mi e ca, vesel viclene frici sa-nving,
Am vrut sa se dezbine ceea ce zeii, -n buna
Lor voie, guri si plete, pofteau sa fie una:
Ca nu dau sa-mi înabus un aprig râs nascând
În tainita ferice a uneia (pe când
Abia de-o tin de-un deget, pentru ca ea sa-si scalde,
Palori de fulg în rosul surorii ei mai calde,
Pe cealalta, naiva si fara eritem:)
Când, vai, din brate-nvinse ca de un rau extrem,
Mi se si smulg, ingrate de-a pururi si de stânca
La biet suspinu-mi care ma mai îmbata înca."

Atâta rau! Placere, cu altele voi bea,
Doar sa-si înnoade coama-n, cornuta, fruntea mea:
Ca, purpuriu de coapta, alean al meu, stii bine,
Nu-i rodie sa nu crape în zumzet de albine;
Si-ndragostitul sânge, de cine-l vrea, un roi
Hraneste, al dorintei fara sfârsit, în noi.
La ora-n care aur scrumit e crîngu-n zare,
Serbarea se-nteteste în stinsele frunzare:
O, Etna! ale tale, ce vechea-ti lava lasi
S-o calce zâna Vineri, cea cu ingenui pasi,
Când, trist, un somn detuna iar flama e-n eclipsa.
A mea-i regina! Certa, osânda?... Sau ca, -n lipsa,
În suflet, de cuvinte si cu un prea greu trup
Dospind în pacea lungii amiezi, si ca sa-mi rup
Din gânduri sacrilegiul: nu-mi mai ramâne mie
Decât sa zac în setea nisipului. Si fie
Ca viniferul astru sa-l simt, pe gât, curgând!

Adio, cuplu! Umbra am sa te vad, curând.


Ion Barbu
Ion Barbu este pseudonimul matematicianului Dan Barbilian (n. 18 martie 1895 la Câmpulung-Muscel, d. 11 august 1961 la Bucureşti). Este numele sub care a devenit cunoscut ca unul dintre cei mai importanţi poeţi români interbelici, reprezentant al modernismului literar românesc.





17 martie
Alecu Russo


Alecu Russo (*17 martie 1819, Chişinău - †5 februarie 1859) a fost poet, prozator, eseist, memorialist şi critic literar român (originar din Basarabia), ideolog al generaţiei de la 1848. Este autorul volumului Cântarea României, tipărit anonim. Fără a revendica vreodată explicit această operă, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literară din istoria literaturii române.
Aprecieri critice Nicolae Iorga:
„Dar ceea ce ar ajunge a face din Russo unul dintre numele mari ale literaturii noastre e tânguirea intitulată «Cântarea României» ... E o scurtă ochire asupra trecutului ţării, în toată vitejia şi durerea ce cuprinde, cu blesteme de profet fanatic împotriva ticăloşilor timpului de faţă şi cu perspective limpezi deschise asupra viitorului. O simţire tot atât de aleasă pe cât de puternică, o mare putere de a concretiza în icoane gândurile de păreri de rău sau de speranţe dau acestei scurte bucăţi o valoare pe care unii n-au atins-o şi n-o ating, şi nimeni, în curgerea vremurilor, n-a mai găsit astfel de accente pentru a mângâia şi îmbărbăta maica în suferinţă, «ţara cea dragă», şi în acelaşi timp, pentru întâia oară se caută în desfăşurarea evenimentelor ce alcătuiesc istoria noastră un rost filosofic“.











Urmuz

Urmuz, pseudonimul literar al lui Demetru Demetrescu-Buzau, (n. 17 martie 1883, Curtea de Arges - d. 23 noiembrie 1923, Bucuresti) a fost un scriitor roman de avangarda.










16 martie
Sully Prudhomme
René Armand François Prudhomme (n. 16 martie 1839,Paris – d. 6 septembrie 1907,Chatenay-Malabry), ce-si va lua ca scriitor numele de Sully Prudhomme, poet francez a fost primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatura la 10 decembrie 1901.




14 martie
Alexandru M. Macedonski
Alexandru M. Macedonski (n. 14 martie 1854 — d. 24 noiembrie 1920) a fost un poet şi prozator; dramaturg; şef de cenaclu literar, publicist român.














Rondelul rozelor ce mor
E vremea rozelor ce mor,
Mor în grădini, şi mor şi-n mine --
Ş-au fost atât de viaţă pline,
Şi azi se sting aşa uşor.
În tot, se simte un fior.
O jale e în orişicine.
E vremea rozelor ce mor --
Mor în grădini, şi mor şi-n mine.
Pe sub amurgu-ntristător,
Curg vălmăşaguri de suspine,
Şi-n marea noapte care vine
Duioase-şi pleacă fruntea lor... --
E vremea rozelor ce mor.










13 martie
Mircea Eliade
Mircea Eliade (n. 13 martie S.V. 28 februarie 1907, Bucureşti - d. 22 aprilie 1986, Chicago), a fost un gânditor şi scriitor român. Filozof şi istoric al religiilor, Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetăţean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume ştiinţifice, opere literare şi eseuri filozofice traduse în 18 limbi şi a circa 1200 de articole şi recenzii cu o tematică extrem de variată, foarte bine documentate. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime şi manuscrisele inedite.






12 martie
Edward Albee
Edward Franklin Albee al III–lea (n. 12 martie 1928) este un dramaturg american. Piesele sale de teatru sunt inspirate din realitate şi au ca temă motivul înstrăinării şi al incapacităţii de a comunica, folosind ca procedeu maniera teatrului absurd şi al suprarealismului.





8 martie
Radu Tudoran
Radu Tudoran pe numele adevarat Nicolae Bogza,fratele lui Geo Bogza (n. 8 martie 1910, Blejoi, judeţul Prahova, d. 18 noiembrie 1992) a fost un prozator român, autorul unor romane de mare succes la public: Toate pânzele sus (1954) şi Un port la răsărit (1941), autorul ciclului de romane dedicat României secolului al XX-lea, Sfârşit de mileniu şi traducător.





6 martie
Gabriel García Márquez

Gabriel García Márquez (n. 6 martie 1927, Aracataca, Columbia) este un redactor şi scriitor columbian, care a obţinut Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1982, pentru nuvelă şi scurte istorii, unde fantasticul şi realul sunt combinate într-o lume liniştită de bogată imaginaţie, reflectând viaţa şi conflictele unui continent. Este cunoscut de către prieteni drept Gabo. Cel mai cunoscut roman al său este: Cien años de soledad (Un veac de singurătate). Literatura sa se încadrează în paradigma realismului magic.
Gabriel García Márquez s-a retras din viata publica din motive de sanatate. A trimis o scrisoare de ramas bun prietenilor, cititorilor si admiratorilor lui.S-o citim impreuna:
"Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic.

As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica.

As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm. As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!

Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata, m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si sufletul meu.

Doamne Dumnezeul meu daca as avea inima, as grava ura mea peste ghiata si as astepta pana soarele rasare. As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, si un cantec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-as oferi-o lunii. As uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor...

Dumnezeul meu, daca as avea o bucatica de viata... N-as lasa sa treaca nici o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc. As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste.

Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca imbatranesc cand nu se mai indragostesc! Unui copil i-as da aripi, dar l-as lasa sa invete sa zboare singur. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea. Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii... Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada. Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut, pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru intotdeauna.

Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice. Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi, dar nu cred ca mi-ar servi, deoarece atunci cand o sa fiu bagat in interiorul acelei cutii, inseamna ca in mod neferecit mor.

Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit. Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune "te iubesc"si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii.

Intotdeauna exista ziua de maine si viata ne da de fiecare data alta oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi-ar face placere sa-ti spun cat te iubesc, ca niciodata te voi uita.

Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran. Azi poate sa fie ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti. De aceea, nu mai astepta, fa-o azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu ti-ai facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta. Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, iubeste-i si trateaza-i bine, ia-ti timp sa le spui "imi pare rau", "iarta-ma", "te rog" si toate cuvintele de dragoste pe care le stii.

Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru gandurile tale secrete. Cere-i Domnului taria si intelepciunea pentru a le exprima. Demostreaza-le prietenilor tai cat de importanti sunt pentru tine."












Cyrano de Bergerac
Hector Savinien de Cyrano de Bergerac (n. 6 martie 1619 – d. 28 iulie 1655) a fost un dramaturg şi eseist francez.
Prin utopiile sale filozofice, a fost un precursor al iluminismului.





FEBRUARIE


28 februarie

Gheorghe Şincai
Scoala Ardeleana
Gheorghe Şincai (n. 28 februarie 1754, Râciu de Câmpie, azi Şincai, judeţul Mureş - d.2 noiembrie 1816) a fost un istoric, filolog, traducător şi scriitor român, reprezentant al Şcolii Ardelene.A elaborat alaturi de Samuil Micu prima gramatică tipărită a limbii române: Elementa linguae daco-romanae sive valachicae (Viena, 1780).S-a dovedit un poliglot, însuşindu-şi temeinic: greaca, latina, maghiara, germana, italiana şi franceza.A depus o muncă asiduă de luminare a maselor, dedicându-se carierei didactice şi contribuind la întemeierea unui număr impresionant de şcoli confesionale greco-catolice (în număr de peste 300). În anul 1784 a fost numit director general al şcolilor româneşti unite din întreaga Transilvanie.În scopuri didactice, a tradus şi a elaborat manualele fundamentale: Abecedarul, Gramatica, Aritmetica şi Catehismul, adaptând sau creând terminologia necesară înţelegerii acestora de către elevi.În 1811 a publicat lucrarea istorică, scrisă sub forma analelor, intitulată amplu: Hronica românilor şi a mai multor neamuri în cât au fost ele amestecate cu românii, cât lucrurile, întâmplările şi faptele unora faţă de ale altora nu se pot scrie pre înţeles, din mai multe mii de autori, în cursul a treizeci şi patru de ani culese.





27 februarie

John Steinbeck
La rasarit de Eden

John Ernst Steinbeck (n. 27 februarie 1902, Salinas, California - d. 20 decembrie 1968, New York) a fost scriitor american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1962






26 februarie
Victor Hugo
Mizerabilii
....o carte care musai trebuie citita scrisa de:
Victor-Marie Hugo (n. 26 februarie 1802 - d. 22 mai 1885) a fost un poet, dramaturg, romancier şi uneori pictor, de origine franceză. Scriitor romantic, a fost pair al Franţei din 1845, senator al Parisului şi membru al Academiei Franceze din 1841. Printre operele sale cele mai cunoscute pot fi numite Mizerabilii şi Notre-Dame de Paris.





25 februarie
Carlo Goldoni
Carlo Osvaldo Goldoni (n.25 februarie 1707 –d. 6 februarie 1793)este un cunoscut dramaturg şi libretist italian din Veneţia.







22 februarie
Tudor Muşatescu
Visul unei nopti de iarna
Da,este vorba de "Visul unei nopti de iarna" al lui :
Tudor Muşatescu (n.22 februarie 1903, Câmpulung-Muscel - d.4 noiembrie 1970) a fost un poet, prozator, dramaturg şi umorist român.Cateva citate :
-Decât să minţi bine, mai bine spune adevărul prost.
-Dragostea. Bătăi de inimă pentru dureri de cap. Sentimentul care vine în galop şi dispare în vârful picioarelor.
-Viaţa e un ţipăt între două tăceri.
-Femeile nu înşeală, compară.
-Albina e satirică: înţeapă. Eu am umor: pişc.
-Totu-i soartă şi destin, restul e fatalitate.
-Geniile se nasc rar. În schimb, nu mor niciodată.
-Fericirea se trăieste numai de la o clipă la alta. Între ele bagă intrigi viaţa.






21 februarie

Anton Bacalbaşa
Mos Teaca

Anton Bacalbaşa (n. 21 februarie 1865, Brăila - d. 1 octombrie 1899) a fost ziarist, prozator şi traducător român, creatorul personajului literar Moş Teacă. Împreună cu Ion Luca Caragiale a editat prima serie (1893) a revistei umoristice Moftul român.






20 februarie
Eugen Barbu
Eugen Barbu (n. 20 februarie 1924, Bucureşti - d. 7 septembrie 1993, Bucureşti) a fost un membru corespondent al Academiei Române, director de reviste, jurnalist, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist român, laureat al premiului Herder.
"Groapa" este un roman de Eugen Barbu apărut în forma sa finală în 1957, după multe modificări şi transcrieri operate de autor. Romanul "Groapa" este considerat o capodoperă a literaturii române.
"Scrisul lui Eugen Barbu oferă tot felul de surprinderi, dar mai ales concizia rară, frazarea scurtă, sacadată, dialogul concentrat, nervos, veridic.”-scrie Serban Cioculescu.


19 februarie
Marin Sorescu
Ultima poezie
Ce alt indemn mai convingator pentru a citi decat aceasta ultima poezie a celui care a fost,este si va fi unul dintre cei mai mari scriitori(poet, dramaturg, prozator, eseist şi traducător)romani:
Marin Sorescu (n. 19 februarie 1936, Bulzeşti, judeţul Dolj - d. 8 decembrie 1996, Bucureşti)

Multumesc D-nei Luminita Sorega pentru deosebit de frumoasa prezentare.





18 februarie
Nikos Kazantzakis
Raport catre El Greco
....este ultima carte pentru care lui:
Nikos Kazantzakis(n.18 februarie1883 Heraklion, Creta, Grecia-d.26 octombrie,1957 Freiburg, Germania)i-ar mai fi trebuit "zece ani"ca sa o termine,sa spuna tot ce avea de spus,"sa se goleasca"dupa cum singur ii marturisea sotiei de pe patul de spital.Ii dicta franturi care-i veneau in minte si pe care ar fi vrut sa le cuprinda in carte precum acest haiku franciscan atribuit sfantului:
"I-am zis migdalului:
Frate,vorbeste-mi despre Dumnezeu
Si migdalul a inflorit"
Dar cartea care l-a facut celebru este„Viaţa şi peripeţiile lui Alexis Zorbas”-care este: „O călătorie palpitantă în universul însorit al spiritului omenesc. O capodoperă fără vârstă, asemenea Odiseei.”dupa cum se apreciaza in The New York Times.
Iata un fragment din filmul "Zorba Grecul"-ecranizarea romanului lui Kazantzakis-cu marii actori Anthony Quinn si Alan Bates in rolurile principale





16 februarie
Bogdan Petriceicu Hasdeu
Razvan si Vidra
Bogdan Petriceicu Hasdeu, născut Tadeu Hasdeu, (n. 16 februarie 1836, Cristineşti, Hotin (azi Ucraina) — d. 7 septembrie 1907, Câmpina) a fost un scriitor şi filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei şi istoriei româneşti. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric şi om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalităţi ale culturii române din toate timpur






10 februarie
Bertolt Brecht
Opera de trei parale
Bertolt Brecht (n. Eugen Berthold Friedrich Brecht, 10 februarie 1898, Augsburg, Bavaria — d. 14 august 1956) a fost dramaturg, poet, regizor de origine germană, iniţial expresionist, întemeietor al instituţiei teatrale "Berliner Ensemble", iniţiator al "teatrului epic", a promovat o nouă teorie şi practică a teatrului, bazate pe efectul distanţării epice.A fost unul dintre cei care au revoluţionat teatrul secolului 20.




9 februarie
John Maxwell Coetzee
Jurnalul unui an prost


John Maxwell Coetzee , (n. 9 februarie 1940 la Cape Town), este romancier sud-african, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2003.
“Prin explorarea slăbiciunii şi a înfringerii, Coetzee surprinde scânteia divină din om”.












8 februarie
Jules Verne
Calatorie spre centrul Pamantului
Jules Verne (8 februarie 1828 - 24 martie 1905) a fost un scriitor francez şi un precursor al literaturii ştiinţifico-fantastice. Verne a fost apreciat pentru scrierea operelor legate de viitor, spaţiu, aer şi călătoria în adâncurile mării.



7 februarie
Charles Dickens
Marile sperante si romanele copilariei

Charles John Huffam Dickens (n. 7 februarie 1812 – d. 9 iunie 1870) a fost un romancier englez.




2 februarie
James Joyce
"Ulise nu este un roman frumos în sensul comun al termenului şi nu se citeşte ca orice alt roman. Într-un sens este o construcţie monstruoasă, dar dacă cititorul nu citeşte numai pentru a se identifica cu personajele, ci se dedică lecturii artistice, creatoare, atunci cartea îi poate oferi delicii la care nu a sperat vreodată.
Ulise este descrierea unei singure zile, joi, 16 iunie 1904 şi gravitează în jurul a trei personaje – Leopold Bloom, agent publicitar, Stephen Dedalus, tânăr profesor de şcoală din Dublin şi Marion (Molly) Bloom, soţia lui Leopold, cântăreaţă – dintre care dominant este primul. Acţiunea are loc în Dublin. Despre cadrele generale ale poveştii nu se poate spune mai mult. Dar, ceea ce face Joyce cu aceste trei personaje şi cu peregrinările lor este de-a dreptul demiurgic, ridicând arta literaturii la valenţele nemuririi.
Romanul Ulise îşi aşteaptă încă cititorii pentru a le oferi ceea ce nu au primit de la nimeni: o superbă construcţie şi o paradă copleşitoare de procedee stilistice pe care, însă, nu le putem aprecia decât dacă ne lepădăm de convenţiile lecturii şi pătrundem curaţi artistic în lumea Dublinului lui Joyce." Am citat din"Ulise şi convenţiile lecturii",o prezentare a romanului Ulise a lui :
James Augustine Aloysius Joyce (n. 2 februarie 1882 – d. 13 ianuarie 1941)fost poet şi scriitor anglo-irlandez, considerat unul dintre cei mai importanţi scriitori ai secolului XX,facuta de Razvan Andrei pe blogul ROST.(http://www.rostonline.org/rost/mai2007)/ulise.shtml).
Pe mine m-a facut curioasa.Dar pe voi?







1 februarie
Petru Popescu
"Prins"
V-ati prins? Daca incepeti sa cititi va veti "prinde" in lectura acestui roman al lui:
Petru Popescu (n. 1 februarie 1944, București) este un romancier, scenarist și realizator de filme american de origine română.
In 1969 apare „Prins”, roman de mare succes în epocă și care îl înscrie pe autor ca pe un promotor de referință al literaturii citadine.
În 1974 acceptă o invitație din partea Universității din Iowa de a participa la un seminar internațional International Writing Program, ocazie cu care se hotărăște să nu se mai întoarcă în țară .
Iata o recenzie a cartii de la Librarie.net care sigur va va determina sa o cititi:
"Povestea de dragoste, de o mare frumuseţe luminos-tragică, putând fi considerată un Love story al literaturii române, rămâne doar o componentă a romanului. La fel de frumoasă şi poate chiar mai impresionantă este povestea prieteniei inginerului cu Bibi. Din acest punct de vedere, romanul Prins poate fi considerat un poem (epic) al prieteniei. Petru Popescu ilustrează prin situaţii din viaţa de fiecare zi comunicarea fără cuvinte dintre doi bărbaţi tineri, solidaritatea lor sobră, de soldaţi aflaţi umăr la umăr în tranşeele vieţii.
Combinaţia de roman şi poem, de comedie şi melodramă îl cucereşte chiar şi pe scepticul cititor de azi. Prins nu s-a demodat în cei patruzeci de ani care au trecut de la prima lui apariţie, aşa cum nu s-au demodat nici moartea, nici tinereţea, nici dragostea. Şi nici talentul literar."(Alex.Stefanescu)






Ion Luca Caragiale
Nea Iancu
Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie 1852, Haimanale, judeţul Prahova, astăzi I. L. Caragiale, judeţul Dâmboviţa, d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem.




IANUARIE

31 ianuarie
Mircea Micu

Micu Mircea s-a născut la 31 ianuarie 1937 în comuna Vârşand, judeţul Arad-decedat 18 iulie 2010 ,Bucuresti.




Mama
Imi scrie mama "Ti-am facut mormant,
ca nu se stie ce si cum si cand,
tu chiar daca te tii in Bucuresti,
stiu eu cat de strain si singur esti.
Are gardut de fier ce ne desparte,
dar fi-vom mai aproape dupa moarte,
e din beton sa nu fi suparat,
dar toti vecinii s-au asigurat.
Ti-am pus compot de visini si gutui
si daca vrei sa ti-l trimit sa-mi spui.
A venit toamna, vremea e ploioasa
si nu stiu daca ai sa poti veni pe-acasa.
Sa nu te culci tarziu stiu eu cum esti
si sa te-mbraci mai gros sa nu racesti.
Noroc si sanatate, dragul meu!
Mormantul de beton l-am platit eu..."






30 ianuarie
Dinu Săraru
Hai sa citim un pic despre ....
Dinu Săraru (n. 30 ianuarie 1932, comuna Slătioara, judeţul Vâlcea) este un romancier, publicist şi dramaturg român. Se situează printre cei mai renumiţi publicişti, dramaturgi şi romancieri contemporani. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
La multi ani!
Aprecieri critice:
Mircea Iorgulescu:
"Este un eveniment nu numai literar. Cartea aceasta este o carte de constiinta. O carte a unor mari si tulburatoare adevaruri. O carte rara.
"Niste tarani" este romanul care nu anunta,ci consacra un prozator.
Un eveniment,asadar,literar si social.Un eveniment al constiintei.“





29 ianuarie
Matei Visniec
La multi ani!,Matei Vişniec (n. 29 ianuarie 1956, Rădăuţi) este un poet şi dramaturg român de etnie huţulă (ucraineană), activ în acest moment în Franţa, cunoscut în special pentru scrierile sale în limba franceză. A studiat istoria şi filozofia la Universitatea din Bucureşti şi a fost membru al Cenaclului de Luni, coordonat de profesorul Nicolae Manolescu.
În 1987, fuge din România şi cere azil politic în Franţa, unde obţine cetăţenia franceză în 1993. Acum locuieşte la Paris, unde este jurnalist la Radio France internationale, şi colaborează la diferite alte reviste franceze.
"Sunt omul care trăieşte între două culturi, între două sensibilităţi, care are rădăcinile în România şi aripile în Franţa",declara într-un interviu.






Gheorghe Brăescu
"Unde sta norocul"?

Gheorghe Brăescu (n. 29 ianuarie 1871, Iaşi - m. 15 martie 1949, Bucureşti) este un prozator şi un comediograf român.






Romain Rolland
Romain Rolland,(n. 29 ianuarie 1866, Clamecy, Nièvre — d. 30 decembrie, 1944, Vézelay)laureat al Premiului Nobel pentru Literatura în anul 1915.
Cateva citate :
-Eşti ispitit întotdeauna să te sprijini peste măsură pe dragostea acelora care ţi-o dăruiesc din toată inima.
-Mai mult decât ideile, caracterul este acela care oglindeşte omul.
-Se prea poate ca adevărul să fie unic şi imuabil; dar o idee pe care o avem despre el se schimbă necontenit.
-Bărbatul e focul şi femeia câlţii.
Si o epigrama:
Iubita mea, senină altădată,
Este-mbufnată... Nu mai pot s-o-mpac,
Nu pentru câte-i fac e supărată...
E amărâtă pentru ce nu-i... fac.






28 ianuarie
Martha Bibescu
Martha, prinţesă Bibescu alias Martha Bibesco -- (* 28 ianuarie 1889, Bucureşti - † 28 noiembrie 1973, Paris) este o romancieră, poetă, om politic şi memorialistă franceză de origine română. S-a distins prin întreaga ei operă ca o prezenţă de o mare nobleţe de spirit. A fost fiica lui Ion Lahovary, care a fost ministru al României la Paris şi ministru de Externe, şi al Smarandei ( Emma ) Mavrocordat. A fost soţia prinţului George Valentin Bibescu, care era văr primar cu Ana de Noailles, preşedintele Federaţiei Aeronautice Internaţionale.
Aprecieri critice:Şerban Cioculescu
„Cunoscută şi sub numele de Lucile Decaux, cu care a semnat o serie de biografii istorice, Martha Bibescu a scris aproape patruzeci de cărţi, a colaborat la un număr mare de reviste, a răspuns la o serie de 17 emisiuni la Ora Culturii Franceze, a fost membră a Academiei Regale din Bruxelles, în fotoliul pe care-l ocupase contesa de Noailles, a dus o intensă viaţă literară şi mondenă, cucerind prin frumuseţea, inteligenţa şi talentul ei numeroase admiraţii. A păstrat până la urmă nostalgia după «ţara sălciilor» şi amintirea prieteniilor lăsate în ţară.“
Tudor Ionescu
„Întreaga ei operă, ajunsă astăzi la dimensiuni considerabile (peste 30 de volume), se subordonează dorinţei de a retrăi, de a imobiliza în cuvinte, în aceste «capcane ale ideilor», cum le numeşte Sartre, clipa nestatornică, fiinţa umană asemenea clipei. La cumpăna vârstelor, afirmase că scrie de teamă să nu uite viaţa. Este expresia unui altruism mişcător şi totodată aceea a unui egoism înverşunat, a unei avariţii sentimentale.
Maestră necontestată a portretului literar, dată fiind precizia notaţiei sale psihologice, spiritul de observaţie şi supleţea condeiului, Martha Bibescu a fost aleasă pentru a ilustra în manualele franceze această specie literară.“







25 ianuarie
Virginia Woolf
O camera separata
"Spre far" de:
Virginia Woolf (nume original: Adeline Virginia Stephen, n. 25 ianuarie 1882, Londra, d. 28 martie 1941) a fost o scriitoare engleză, eseistă, feministă, editoare și scriitoare de povești, cunoscută drept una dintre figurile moderniste literare de frunte ale secolului al XX-lea.


Probabil cartea v-a inspirat si vreti sa scrieti ...Aveti nevoie neaparat de "O camera separata " si ....ceva bani...O spune chiar autoarea:"a woman must have money and a room of her own if she is to write fiction".
Si inca niste idei si sfaturi ale autoarei:

" Este fatal sa fii pur si simplu barbat sau femeie; trebuie sa fii masculin de feminina sau feminin de masculina. Este fatal pentru o femeie sa dea cea mai mica importanta unui necaz; in orice caz, sa se exprime constient ca femeie. Si "fatal" nu este o figura de stil; caci tot ce se scrie cu aceasta inclinatie spre constient este sortit pieririi. Trebuie ca in minte sa existe un fel de colaborare intre femeie si barbat inainte ca actul de creatie sa poata fi indeplinit. Trebuie sa aiba loc anumite aliante ale extremelor. Mintea in ansamblul sau trebuie sa fie larg deschisa, daca vrem sa intelegem ca scriitorul isi comunica experienta in toata amploarea ei. Trebuie sa existe libertate si pace."

"Iluziile sunt pentru suflet ceea ce este atmosfera pentru Pământ."


"Fără îndoială că dacă n-am fi înzestraţi cu darul uimitor de a avea iluzii, am duce-o mult mai greu."

"Lucrul esenţial însă este că am fost crescuţi în iluzii."

"Marea revelaţie nu vine, poate, niciodată. În schimb, e înlocuită de mici miracole zilnice, iluminări, chibrite aprinse pe neaşteptate în beznă."

"De-a lungul secolelor femeile au servit drept oglinzi, posedând puterea magică şi minunată de a reflecta trupul bărbatului de două ori mai mare decât era."





Somerset Maugham
Luna si doi bani jumate

este romanul inspirat din viata pictorului Paul Gauguin care i-a adus celebritatea scriitorului englez William Somerset Maugham(n.25ian.1874–d.16dec.1965).Romanul continua sa captiveze cititorii si in zilele noastre si a avut mai multe ecranizari.





24 ianuarie
Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais
Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais (n. 24 ianuarie 1732 – d. 18 mai 1799) a fost un ceasornicar, inventator, muzician, politician, refugiat, spion, editor, traficant de arme și revoluționar (atât francez cât și american). El a fost totuși cunoscut pentru piesele lui de teatru, în special cele trei piese cu bărbierul Figaro.
"Figaro, bărbierul, bun de gură, poet prost, muzicant îndrăzneţ, mare scârţâitor la ghitară, (.) spaima soţilor, adoratul femeilor"- este personajul principal al celor trei piese de teatru:Barbierul din Sevilia,Nunta lui Figaro si Mama vinovata.





23 ianuarie
Stendhal

Stendhal, pe numele său adevărat Henri-Marie Beyle (23 ianuarie 1783, Grenoble – 23 martie 1842) a fost un scriitor francez renumit pentru fineţea analizei sentimentelor personajelor sale şi pentru lipsa intenţionată de sensibilitate a stilului său.
Inca un roman al sau care merita citit si despre care Balzac spunea:"Manastirea din Parma este, dupa credinta noastra, capodopera literaturii de idei.[..] Dl.Beyle a scris o carte in care sublimul se dezvaluie capitol cu capitol[...],o opera care nu poate fi apreciata decat de oamenii cu adevarat superiori[...],romanul pe care l-ar fi scris Machiavelli daca ar fi fost exilat din Italia secolului al XIX-lea."











Alexandru Odobescu
Alexandru Odobescu (n. 23 ianuarie 1834, Bucureşti - d. 10 noiembrie 1895, Bucureşti) a fost un scriitor, arheolog şi om politic român.A fost ministru al monumentelor (1863-1864), şi profesor de arheologie la Universitatea din Bucureşti. Este autorul unui tratat de istorie a arheologiei (Istoria arheologiei, 1877) şi a unei monografii dedicate tezaurului de la Pietroasa descoperit în perioada profesoratului său. (Le Trésor de Petrossa, vol. I-III, 1887-1900). A publicat studii de folclor despre cântecele Europei răsăritene (Cântecele poporane ale Europei răsăritene, mai ales în raport cu ţara, istoria şi datinile românilor, 1861; Răsunete ale Pindului în Carpaţi). A publicat studii de istorie literară dedicate literaturii din secolul al XVIII-lea (Poeţii Văcăreşti, Mişcarea literară din Ţara Românească în sec. XVIII). Autorul unor romane istorice (Mihnea Vodă cel Rău, Doamna Chiajna, 1860) şi volume de eseuri (Câteva ore la Snagov, 1909; Pseudokynegeticos, 1874).
Pseudokynegetikos(Fals tratat de vanatoare), despre care George Călinescu afirma că este un text în care autorul „bate câmpii cu graţie“, închide în el consideraţii estetice şi descrierea a trei opere de artă cu subiecte cinegetice, un basm (Povestea lui Făt Frumos împărat cu noroc la vânat) şi chiar şi un fragment autobiografic în care autorul povesteşte o vânătoare de dropii în Bărăgan, pasăre dispărută de pe teritoriul românesc în urma vânării ei sălbatice.







22 ianuarie
George Byron
Lord Byron

George Gordon Noel Byron, al VI-lea Baron Byron (n. 22 ianuarie 1788, Londra — d. 19 aprilie 1824, Missolonghi, Grecia) este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi romantici englezi.Printre cele mai cunoscute opere ale sale sunt poemele narative Pelerinajul lui Childe Harold şi Don Juan.Faima Lordului Byron se datorează nu numai operei,ci şi vieţii sale,trăită în extravaganţă,cu numeroase poveşti de dragoste,datorii,despărţiri,acuzaţii de incest şi sodomie. Byron a fost un lider regional al organizaţiei revoluţionare Carbonari din Italia în revolta lor împotriva Austriei şi mai târziu a călătorit pentru a lupta împotriva turcilor în Războiul de independenţă al Greciei, fapt pentru care grecii îl consideră un erou naţional.

Inscripţie pe mormântul unui câine de Terra Nova*

Traducere în limba română de Igor Creţu

Când iar în lut din lumea lui trufaşă
Coboară omul preamărit din faşă,
Sculpturi măiestre somnul îi veghează
Şi urne ţin durerea veşnic trează.
Şi zace el sub semnul altui rost
Ce se cădea să fie şi n-a fost.

Iar câinele sărmanul, cum e el
Şi paznic aprig şi amic fidel,
Ce-ţi dăruie şi inima lui mare,
Şi viaţa pân`la ultima suflare,
Se stinge fără slavă, ca în cer
Să nu-i primească sufletul stingher.
Iar omul, gâză plină de trufie,
Vrea cerul numai pentru el să fie!
O, jalnic om, făptură de o clipă,
Puterii orb eşti fără de aripă,
Un boţ în lume ridicat din huma-i,
Ce nu inspiră decât silă numai,
Dezmăţ iubirea, zâmbetul minciună,
Făţarnică pe buze vorba-ţi sună,
De te-ai vedea aievea precum eşti,
Jivinele te-ar face să roşeşti!

Tu ce priveşti modesta urnă, pleacă!
Cei plânşi de tine nu-s aici să zacă.
Cel mai fidel din câţi pe lume sânt,
Amicul meu - el zace în mormânt!


*Monument înălţat de către Byron în grădina lui din Newstad.
În testamentul său din 1811 poetul ceruse ca rămăşiţele lui pământeşti să fie îngropate alături de câinele credincios.








August Strindberg
Domnisoara Iulia
Mergem la teatru in seara asta!
August Strindberg (n. 22 ianuarie 1849 - d. 14 mai 1912) a fost un dramaturg suedez. Teatrul său, prin originalitatea personajelor, a constituit o influenţă importantă în literatura universală a secolului al XX-lea. În prefaţa piesei de teatru Domnişoara Iulia,Strindberg îşi prezintă „sufletele”(personajele) ca fiind „conglomerate,făcute din stadii trecute sau prezente ale civilizaţiei,fragmente de umanitate,haine de duminică peticite,toate strânse la un loc,aşa cum este fiinţa umană”.Strindberg spune mai departe despre personajele sale că a oferit posibilitatea„celui slab să repete cuvintele celui puternic” şi a lăsat „diferite suflete să accepte sugestii,unul de la celălalt”.







20 ianuarie
Eugèn Sue
Romanul de serie neagra
Va avertizez : litera "a" din cuvantul "romanul" nu are caciula.
(Inca nu m-am dumirit ce trebuie sa fac pentru a scrie cu diacritice....urmeaza in viitor).
Ce spune Wikipedia despre acest subiect? Iata:"Romanul de serie neagră este un roman adesea (dar nu neapărat) polițist, care propune o viziune pesimistă sau în care personajele se luptă cu mijloacele de care dispun cu mizeria, sărăcia, lipsa speranței, injustiția sau cu cei care promovează asemenea non-valori. În limba franceză se mai numește și "le polar"."
Presupun ca va este clar....Dar va servesc (gratis) un pont!Iata ce mai spune Wikipedia:"Din păcate, nu există asemenea opere în literatura română."
Voi intelegeti ce se intampla? Daca nici criza nu ne inspira atunci....ce ?(Doamne iarta-ma!)Nu ne ramane decat sa urmam indemnul:"La treaba!"
Va pot sugera cateva titluri sau idei....nu ramane decat sa le dezvoltati....
Daca as fi barbat m-ar inspira (poate) titlul "Misterele Elenei Udrea",dar asa....nu ma inspira nicidecum titlul "Misterele guvernarii Boc" si nici macar intrebarea staruitoare de ce "iarna nu-i ca vara"?
Hm....ce-i de facut?
Hai sa citim sau sa recitim (caci poate ne inspira)


Misterele Parisului, un roman apărut în foileton, a lansat o modă, a dezlănţuit o adevărată psihoză - muribunzii nu puteau muri, pentru că nu apăruse şi ultimul foileton - şi a deschis calea romanului de aventuri cu evidente scopuri moralizatoare.
Cu Eugèn Sue(pe numele adevărat Joseph-Marie Sue, n.20ianuarie 1804 în Paris; d. 3 august 1859 în Annecy) literatura devine mai socială, scriitorul aducând în prim-planul acţiunii sale deopotrivă acele pături hulite ale societăţii - borfaşi, puşcăriaşi, criminali - , dar şi înalta societate însăşi, totul pe fundalul unui Paris de început de veac XIX.
A fost si film...cu Jean Marais....
Asta va inspira ?







19 ianuarie
Edgar Allan Poe
The Raven
Edgar Allan Poe (*19 ianuarie 1809, Boston/Massachusetts - †7 octombrie 1849, Baltimore/Maryland), scriitor american, poet, romancier, nuvelist şi critic literar, creator al genului de scurte povestiri şi precursor al literaturii moderne de ficţiune ştiinţifico-fantastică. A dus o viaţă de boem şi a sfârşit tragic în mizerie şi alcoolism, dar tocmai din acest infern al existenţei sale s-au născut multe dintre creaţiile ce aveau să impună literaturii universale norme de evaluare estetică necunoscute până atunci. În cei patruzeci de ani ai unei vieţi halucinante, scriitorul a izbutit să publice multe volume de versuri, de proză, estetică şi teorie literară, făcând dovada unei forţe de creaţie extraordinară.Corbul (The Raven) este un poem de Edgar Allan Poe. A fost publicat pentru prima oară pe 29 ianuarie 1845 în "New York Evening Mirror". Este unul dintre cele mai bine cunoscute poeme americane.
N-am gasit pe net vreun fisier ca sa vi-l dau in lectura vreunui actor de-al nostru asa ca....Lectura placuta!

Stînd, cîndva, la miez de noapte, istovit, furat de şoapte
Din oracole ceţoase, cărţi cu tîlc tulburător,
Piroteam, uitînd de toate, cînd deodată-aud cum bate,
Cineva părea că bate – bate-n uşa mea uşor.
,,E vreun trecător – gîndit-am – şi-a bătut întîmplător.
Doar atît, un trecător."

O, mai pot uita vreodată ? Vînt, decembrie cu zloată,
Jaru-agoniza, c-un straniu dans de umbre pe covor,
Beznele-mi dădeau tîrcoale – şi niciunde-n cărţi vreo cale
Să-mi aline greaua jale – jalea grea pentru Lenore –
Fata fără-asemuire – îngerii îi spun Lenore –
Nume-n lume trecător.

În perdele învinse roşul veşted de mătase
Cu-o foşnire de nelinişti, ca-ntr-un spasm chinuitor;
Şi-mi spuneam, să nu mai geamă inima zvîcnind de teamă:
,,E vreun om care mă cheamă, vrînd să afle-un ajutor –
Rătăcit prin frig şi noapte vrea să ceară-un ajutor –
Nu-i decît un trecător."

Astfel liniştindu-mi gîndul şi de spaime dezlegîndu-l
,,Domnule – am spus – sau doamnă, cer iertare, vă implor;
Podidit de oboseală eu dormeam, fără-ndoială,
Şi-aţi bătut prea cu sfială, prea sfios, prea temător;
Am crezut că-i doar părere!" Şi-am deschis, netemător,
Beznă, nici un trecător.

Şi-am rămas în prag o vreme, inima simţind cum geme,
Năluciri vedeam, cum nimeni n-a avut, vreun muritor;
Noapte numai, nesfîrşită, bezna-n sinea-i adîncită,
Şi o vorbă, doar şoptită, ce-am şoptit-o eu: „Lenore!”
Doar ecou-adînc al beznei mi-a răspuns şoptit: ,,Lenore!''
Doar ecoul trecător.

Întorcîndu-mă-n odaie, tîmplele-mi ardeau văpaie,
Şi-auzii din nou bătaia, parcă mai stăruitor.
,,La fereastră este, poate, vreun drumeţ strein ce bate...
Nu ştiu, semnele-s ciudate, vreau să aflu tîlcul lor.
Vreau, de sînt în beznă taine, să descopăr tîlcul lor!''
Vînt şi nici un trecător.

Geamul l-am deschis o clipă şi, c-un foşnet grav de-aripă,
a intrat un Corb, străvechiul timpului stăpînitor.
N-a-ncercat vreo plecăciune de salut sau sfiiciune,
Ci făptura-i de tăciune şi-a oprit, solemn, din zbor,
Chiar pe bustul albei Palas – ca un Domn stăpînitor,
Sus, pe bust, se-opri din zbor.

Printre negurile-mi dese, parcă-un zîmbet mi-adusese,
Cum privea, umflat în pene, ţanţoş şi încrezător.
Şi-am vorbit: ,,Ţi-e creasta cheală, totuşi intri cu-ndrăzneală,
Corb bătrîn, strigoi de smoală dintr-al nopţii-adînc sobor!
Care ţi-e regalul nume dat de-al Iadului sobor?''
Spuse Corbul: ,,Nevermore!''

Mult m-am minunat, fireşte, auzindu-l cum rosteşte
Chiar şi-o vorbă fără noimă, croncănită-ntîmplător;
Însă nu ştiu om pe lume să primească-n casă-anume
Pasăre ce-şi spune-un nume – sus, pe bust, oprită-n zbor –
Pasăre, de nu stafie, stînd pe-un bust strălucitor-
Corb ce-şi spune: ,,Nevermore''.

Dar, în neagra-i sihăstrie, alta nu părea că ştie,
Sufletul şi-l îmbrăcase c-un cuvînt sfîşietor.
Mult rămase, ca o stană.n-a mişcat nici fulg, nici pană,
Pînă-am spus: ,,S-au dus, în goană, mulţi prieteni, mulţi,ca-n zbor-
Va pleca şi el, ca mîine, cum s-a dus Nădejdea-n zbor''.
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.

Uluit s-aud că-ncearcă vorbă cugetată parcă,
M-am gîndit: ,,E-o vorbă numai, de-altele-i neştiutor.
L-a-nvăţat vreun om, pe care Marile Dezastre-amare
L-au purtat fără-ncetare cu-ăst refren chinuitor –
Bocetul Nădejdii-nfrînte i-a ritmat, chinuitor,
Doar cuvîntul: «Nevermore»''.

Corbul răscolindu-mi, însă, desnădejdea-n suflet strînsă,
Jilţul mi l-am tras alături, lîngă bustul sclipitor;
Gînduri rînduiam, şi vise, doruri, şi nădejdi ucise,
Lîngă vorba ce-o rostise Corbul nopţii, cobitor –
Cioclu chel, spectral, sinistru, bădăran şi cobitor –
Vorba Never – Nevermore.

Nemişcat, învins de frică, însă negrăind nimică,
Îl priveam cum mă fixează, pînă-n gînd străbătător,
Şi simţeam iar îndoiala, mîngîiat de căptuşeala
Jilţului, pe care pala rază-l lumina uşor –
Dar pe care niciodată nu-l va mîngîia, uşor,
Ea, pierduta mea Lenore.

Şi-am simţit deodată-o boare, din căţui aromitoare,
Nevăzuţi pluteau, c-un clinchet, paşi de înger pe covor;
,,Ţie, ca să nu mai sîngeri, îţi trimite Domnul îngeri'' –
Eu mi-am spus – ,,să uiţi de plîngeri, şi de dusa ta Lenore.
Bea licoarea de uitare, uită gîndul la Lenore !''
Spuse Corbul : ,,Nevermore''.

,,Tu, profet cu neagră pană, vraci, oracol, sau satană,
Sol al Beznei sau Gheenei, dacă eşti iscoditor,
În noroasa mea ruină, lîngă-un ţărm fără lumină,
Unde spaima e regină – spune-mi, spune-mi te implor,
Este-n Galaad – găsi-voi un balsam alinător?''
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.

,,Tu, profet cu neagră pană, vraci, oracol, sau satană,
Spune-mi, pe tăria bolţii şi pe Domnul iertător,
Sufletu-ntîlni-va oare, în Edenul plin de floare,
Cea mai pură-ntre fecioare – îngerii îi spun Lenore –
Fata căreia şi-n ceruri îngeri îi spun Lenore?''
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.

,,Fie-ţi blestemat cuvîntul! Piei, cu beznele şi vîntul,
Piei în beznă şi furtună, sau pe ţărmul Nopţii-n zbor!
Nu-mi lăsa nici fulg în casă din minciuna-ţi veninoasă!
Singur pentru veci mă lasă ! Pleacă de pe bust în zbor!
Scoate-ţi pliscu-nfipt în mine, pleacă la Satan, în zbor!''
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.

Şi de-atunci, pe todeauna, Corbul stă, şi stă într-una,
Sus, pe albul bust, deasupra uşii mele, pînditor,
Ochii veşnic stau de pază, ochi de demon ce visează,
Lampa îşi prelinge-o rază de pe pana-i pe covor;
Ştiu, eu n-am să scap din umbra-i nemişcată pe covor.
Niciodată – Nevermore.

Traducere de Mihu Dragomir (din volumul Poezii şi poeme, Ed. Tineretului, Buc., 1963)







18 ianuarie
IOAN SLAVICI
Moara cu noroc
Va propun o ecranizare a nuvelei "Moara cu noroc"de:

IOAN SLAVICI - n. 18 ianuarie 1848 la Şiria, judeţul Arad - d. 17 august 1925 la Crucea de Jos, în apropiere de Panciu, judeţul Vrancea,scriitor şi jurnalist român.
Filmul regizat de Victor Iliu,in distributie:Ioana Bulca,Constantin Codrescu,Colea Rautu,Geo Barton,Valeria Gagialov.O realizare extraordinara a cinematografiei romanesti!"Când am realizat La moara cu noroc s-a vorbit despre o influenţă a westernului, acest gen cinematografic atât de intim legat de tradiţiile culturale şi istoria poporului american. Toate existau în nuvela pe care Slavici a scris-o cu mult înainte de afirmarea westernului, în spiritul unui realism critic evoluat." - Victor Iliu - 1956.








17 ianuarie
Anne Bronte
"Necunoscuta de la Wildfell Hall"
Anne Brontë (n. 17 ianuarie 1820, Thorton, d. 28 mai 1849, Scarborough).





Anton Pavlovici Cehov
"Livada de visini"
Anton Pavlovici Cehov (în rusă: Антон Павлович Чехов,(n.17 ianuarie 1860, d.2 iulie 1904)care a fost un prozator şi dramaturg rus







Nicolae Iorga

Nicolae Iorga (nume original: Nicu N. Iorga, n. 6 iunie 1871 (S.N. 18 iunie), Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire".
După studii elementare și gimnaziale în Botoșani, a urmat Liceul Național din Iași în 1888. A absolvit Universitatea din Iași într-un singur an cu diploma "magna cum laude", apoi a continuat studiile universitare la Paris, Berlin și Leipzig, obținând doctoratul (1893) la numai 23 de ani.






15 ianuarie
Mihai Eminescu
Luceafarul





.......
Reia-mi al nemuririi nimb
Şi focul din privire,
Şi pentru toate dă-mi în schimb
O oră de iubire...
........

Îţi dau catarg lîngă catarg,
Oştiri spre a străbate
Pămîntu-n lung şi marea-n larg,
Dar moartea nu se poate...








14 ianuarie
Pierre Loti
Frumoasa cu ochii verzi
O lectura pentru o vineri seara ploioasa si un inceput de weekend promitator:
Pierre Loti (pseudonimul lui Julien Viaud(n. 14 ianuarie 1850 - 10 iunie 1923) a fost un romancier francez.
„Aziyadé este un roman semi-autobiografic, bazat pe jurnalul tinut timp de trei luni de Pierre Loti. In el se regaseste povestea lui Loti, in varsta de 27 de ani, implicat intr-o relatie intima ascunsa cu o cadana dintr-un harem. Desi Aziyadé a fost una dintre multele cuceriri din viata aventuroasa a romanticului Loti, ea a fost dragostea vietii lui, acesta purtand tot restul vietii un inel de aur inscriptionat cu numele ei.
Aziyadé, unul dintre cele mai frumoase romane de dragoste scrise vreodata se continua cu Fantoma Orientului, acesta fiind un ultim omagiu adus aceleia care a fost stapana inimii lui.
O exceptionala autobiografie a unui om extraordinar de interesant.”- Noel Perrin, Washington Post

„Acest povestitor ale carui vorbe vrajesc - boem, exotic si extraordinar de romantic - si-a petrecut intreaga viata incercand sa scape de constrangerile vietii burgheze. Multe dintre cartile lui ofera amintiri pline de remuscari, atat de personale, atat de intime incat cititorul este uimit sa descopere o asemenea profunzime a sentimentelor. A calatorit pe Marile Sudului, in Asia si Orientul Mijlociu, a iubit cu pasiune profunda si libertate si a scris unele dintre cele mai frumoase romane si carti de calatorie. Atat adorat cat si blamat de societatea franceza, Loti a trait o viata despre care majoritatea romanticilor indraznesc doar sa scrie. Prin muzica, frumusetea si parfumul ce ii insotesc operele, Pierre Loti ramane unul dintre scriitori francezi originali ai celei de-a doua jumatati a secolului XIX.”, - Edmund Gosse, critic literar







Ioana Pârvulescu
"Viata incepe vineri"
De fapt,asta trebuia sa scriu luni 10 ianuarie,dar am amanat ca sa pot pune titlul acesta astazi,vineri....Nu-i asa ca se potriveste?
De fapt e vorba de romanul cu acelasi nume al:
Ioanei Pârvulescu (n. 10 ianuarie 1960, Brașov) eseistă, publicistă și critic literar.
„Viaţa începe vineri“ reprezintă debutul în romanul de ficţiune al Ioanei Pârvulescu.
Iata prezentarea pe care i-o face Editura Humanitas:

"Anul 1897. Un bărbat este găsit fără cunoştinţă, în câmp, lângă Bucureşti, în zona „moşiei Băneasa". Nimeni nu ştie exact ce e cu el şi fiecare bănuieşte altceva: e un escroc internaţional care vrea să-şi piardă urma? Un criminal? Un bolnav? Încetul cu încetul, în jurul lui se adună o mulţime de oameni: un medic şi fiica lui, un poliţist, un comisionar în vârstă de 8 ani, care umblă prin toată Capitala cu scrisori şi pachete şi, nu în ultimul rând, gazetarii de la Universul.Romanul, alert, cu un fir al acţiunii semipoliţist, cu personaje extrem de vii, dintre cele care-ţi devin prieteni, se petrece în numai treisprezece zile: de vineri 19 decembrie până la sfârşitul anului. Atmosfera lumii bucureştene din preajma anului 1900 este recreată ca-ntr-un film. Ajunge să deschizi cartea şi te afli, deja, acolo."(Editura Humanitas)
E vineri seara,inceput de weekend,vreme ploioasa...tocmai buna pentru lectura unui roman de fictiune.Lectura placuta!








9 ianuarie
Karel Čapek
Karel Čapek (n. 9 ianuarie 1890; d. 25 decembrie 1938) a fost un prozator și un dramaturg ceh, unul dintre cele mai populare nume ale literaturii cehe.











Simone de Beauvoir
Feminista
Simone de Beauvoir (n.9 ianuarie 1908 - d.14 aprilie 1986) a fost o eseistă, scriitoare (Premiul Goncourt 1954), şi în acelaşi timp o figură de marcă a existenţialismului şi a feminismului în Franţa, militantă a mişcării intelectuale contestatare de după război.Adoptă ateismul încă din adolescenţă, hotărându-se să-şi dedice viaţa scrisului şi studiului. Îl întâlneşte pe Jean-Paul Sartre, cu care va lega pe parcursul întregii vieţi o relaţie de iubire şi prietenie devenită legendară.În 1949 apare faimoasa sa lucrare Le Deuxième sexe (Al doilea sex), în care descrie o istorie a opresiunii feminine de-a lungul secolelor şi o tipologie a caracterelor deformate astfel de o tradiţie milenară.Tratatul este considerat o biblie a feminismului in care respingând mitul pios şi rizibil al "eternului feminin", ideea unei "naturi" feminine ca esenţă imuabilă şi eternă, statuează celebrele cuvinte: "Femeie nu te naşti, ci devii".





8 ianuarie
William Collins
Femeia in alb
William Wilkie Collins (n. 8 ianuarie 1824 - d. 23 septembrie 1889) a fost un prozator englez. A fost prieten și colaborator al lui Charles Dickens. Prin scrierile sale, în care predomină misterul și crima, poate fi considerat precursor al romanului polițist.







7 ianuarie
Ion Frunzetti
Ion Frunzetti (n.7/ 20 ian. 1918, Bacău - d. 11 sept. 1985, Bucureşti), poet, eseist şi traducător.







Mircea Santimbreanu
Recreatia mare














Mircea Santimbreanu(n.7 ian.1926-d.19 aug.1999)scriitor,director al editurii Albatros,publicist,scenarist,producator de film.A scris literatura pentru copii.Citat:"Prima indrazneala necesara este aceea de a crede in tine."





6 ianuarie
Ion Heliade Radulescu
Ion Heliade Radulescu(n.6 ianuarie1802-d.27 aprilie 1872)scriitor,filolog si om politic roman,membru fondator al Societatii Academice Romane si primul ei presedinte,tipograf, editor, poet, prozator, critic,traducator.A fost implicat in evenimentele de la 1848 participand la redactarea Proclamatiei de la Islaz.Capodopera sa literara este mitul popular Zburatorul.Citate din Ion heliade Radulescu:
-"Patriotul cel bun nu este fanatic, el este iubitor de oameni şi ştie că natura nu cunoaşte neamţ, englez, francez, grec, sau român, ci numai om."
-"Nimic nu e aşa delicat ca prieteşugul. Pe dânsul cele mai uşoare atingeri îl supără de moarte, bănuiala îl îmbolnăveşte şi neîncrederea îl omoară."






Ionel Teodoreanu
Ionel Teodoreanu (n. 6 ianuarie 1897, Iași - d.3 februarie 1954, București).


-“Ştii să asculţi? Auzi vântul la fereastră? Auzi păsările care pleacă şi se întorc, ducând şi aducând primăvara? Ştii ce-i nostalgia? Priveşti uneori pe fereastră fără să vezi nimic? Sunt pe acolo şi într-acele, fără fiinţă, o apropiere şi o îndepărtare în preajma ta. Gândeşte-te la mine ca la o stea desprinsă din tine şi dusă în întunericul fără fund.”

Condiţia dragostei este să caute, nu să descopere, să vrea să ştie, fără să afle, să fie ritmul unei continue mişcări spre un orizont mereu văzut, dar mereu îndepărtat. Mai mult decât curiozitate: nostalgie.

Privirea ta nu mă va găsi nicăieri. Amintirea ta nu are unde să mă afle. Glasul tău nu poate să mă strige şi nu ştie unde. Sunt între cele patru zări: răspântia lor.

Dragostea arde, dar lipsa ei usucă.

Luna e voalul de argint al tăcerii.

Râsul devenit tăcere e simptomul sigur al bătrâneţii, al înţelepciunii sau resemnării.

Când eşti tânăr şi nu cunoşti încă insomniile, e o mare mândrie să păcăleşti somnul.

Niciun alt anotimp nu apropie sufletul,ca iarna,şi de frăgezimea copilăriei şi de reculegerea bătrâneţii. Eşti bunic şi copil în acelaşi timp, privind la fereastră fulgii care sclipesc îmbătrânindu-te cu un zâmbet faţă de amintirea propriei copilării ivită cu mânuţa întinsă după fulgi.

Gândeşte-te la mine ca la o stea desprinsă din tine şi dusă în întunericul fără fund!

Rămas bun. Mă numesc Lorelei. Legenda spune că am ucis. Anii mei tineri au sunat a cântec, dar am trecut pe lânga ei cu dragostea de mână şi am rămas cu mâna întinsă ca a regelui Lear. Mi-e sufletul ca tufişul Păiurului pe coasta Mării Negre: numai ghimpi curbi care-au încununat odată fruntea lui Hristos. A trecut o ploaie de primavară şi s-a ţesut în zare brâul frânt de mătase al curcubeului; cu el îmi incing mijlocul şi mă duc





Ion Minulescu
Ion Minulescu 6 ianuarie1881-11 aprilie 1944 -poet si scriitor roman unul din cei mai importanti reprezentanti ai Simbolismului romanesc





Romanţă negativă

N-a fost nimic din ce-a putut să fie,
Şi ce-a putut să fie s-a sfârşit...
N-a fost decât o scurtă nebunie
Ce-a-nsângerat o lamă, lucioasă, de cuţit!...

N-am fost decât doi călători cu trenul,
Ce ne-am urcat în tren fără tichete
Şi fără nici un alt bagaj decât refrenul
Semnalului de-alarmă din perete!...

Dar n-am putut călători-mpreună...
Şi fiecare-am coborât în câte-o gară,
Ca două veveriţe-nspăimântate de furtună -
Furtuna primei noastre nopţi de primăvară!

Şi-atâta tot!... Din ce-a putut să fie,
N-a fost decât un searbăd început
De simplu "fapt divers", ce nu se ştie
În care timp şi-n care loc s-a petrecut!..



6 ianuarie 2011
Ion Minulescu
Se implinesc 130 de ani de la nasterea lui:
Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București - d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc.



Am ales o poezie in ton cu anotimpul:

Mireasa-a brazilor geometrici si-a brazdelor insamantate
— solemnitate alba, rece, fatala, muta si divina — tu vii cu
gratii de Madona sau de Fecioara bizantina si pleci cu ges-
turi de bacanta, stigmatizata de pacate.
Nu te doreste-aproape nimeni, desi te-asteapta toti sa
vii... Si frumusetea ta bizara n-o canta nimeni decat, poate,
indragostitii de imagini abstracte si imaculate — cumintii
taietori de lemne si nebunaticii copii.
Si totusi, cand cobori — suspecta, insinuanta si egala —
pe camp, pe arbori si pe ape, pe strazi, pe case si pe noi, tu
schimbi in plasmuiri lunare intreaga pasta de noroi, iar pe
Maria din Magdala o-mbraci in peplum de vestala.
Si-n timp ce toti, deopotriva, pigmei si umiliti, simtim
puterea-ti magica ce-ngheata, distruge, arde si creeaza, doar
ciorile, sacerdotale te mai insulta si-ti pateaza — cu iero-
glifele lor negre si stranii — albul unanim.




5 ianuarie
Friedrich Dürrenmatt
Friedrich Dürrenmatt (n. 5 ianuarie 1921 - d. 14 decembrie 1990) a fost un dramaturg și prozator elvețian de talie europeană, care și-a scris opera în limba germană. A făcut studii de filozofie, literatură și teologie, dar și-a încercat talentul mai întâi ca grafician, tematica desenelor sale expresive prefigurând-o pe aceea a scrierilor de mai târziu. A fost permanent preocupat de confuzia de valori și de incertitudinile epocii în care trăia ("azi nu mai există nici vinovați, nici oameni care să poarte răspunderea a ceva").

În opera lui un loc central îl ocupă problematica dreptății și îndurării, tratată în cheie tragicomică și grotescă. Cele mai multe din povestirile sale îmbracă forma literaturii polițiste.

Ca dramaturg – unul din cei mai importanți de limbă germană din secolul XX – prefera comedia, considerând-o "unica formă dramatică ce mai poate exprima azi tragicul".











Umberto Eco
Numele Trandafirului
Umberto Eco (n. 5 ianuarie 1932, în Alessandria, Piemont) este un pedagog, scriitor, semiotician, filosof, critic literar şi romancier italian, cunoscut în special pentru romanul său Numele trandafirului (Il nome della rosa, 1980), un mister intelectual în care combină elemente de semiotică în cadrul ficţional, analiză biblică, studii medievale şi teorie literară. Eco este preşedintele Şcolii Superioare de Studii Umanistice, Universitatea din Bolonia, şi Membru Onorific al Colegiului Kellogg, Universitatea din Oxford. El a scris texte academice, cărţi pentru copii şi multe eseuri.
Citate din Numele trandafirului:
- „Ce e dragostea? Nu exista nimic pe lume, nici om, nici diavol si nici alt lucru pe care eu sa nu-l socotesc atat de suspect ca dragostea, intrucat aceasta patrunde in suflet mai mult decat orice altceva. Nu exista nimic care sa acapareze si sa lege sufletul ca dragostea. Intrucat, daca nu ai acele arme care sa o stapaneasca, sufletul cade din pricina dragostei intr-o ruina nemarginita.”
-„Asa cunoaste Dumnezeu lumea, pentru ca a conceput-o in capul lui, ca din afara, inainte de a crea-o, in timp ce noi nu-i cunoastem regula pentru ca traim in ea si o gasim gata facuta.”
- „Cartile nu sunt facute ca sa crezi in ele, ci pentru a fi supuse controlului. In fata unei carti nu trebuie sa ne intrebam ce spune, ci ceea ce vrea sa spuna.”





4 ianuarie
Nora Iuga
Din cand in cand era marti
Nora Iuga este pseudonimul literar al Eleonorei Almosnino, (n. 4 ianuarie 1931, București) este o poetă româncă, romancieră și traducătoare din limbile germană și suedeză.
La multi ani,doamna Nora Iuga!





cum poti sa mai existi
când ti se taie raiul în doua
si malurile lui stau fata-n fata
ca niste armate dusmane
vreau sa scriu acum
cât creierul sângereaza
pixul acesta este egalul lui dumnezeu
nu vreau sa astept sa se aseze drojdia
nu vreau sa astept sa ma ridic deasupra
sa ating distanta regulamentara
de unde se vad mai clar
dezastrul si ramasitele lui
iata sunt o cutie nenorocita de carton
din care s-au scos pantofii
si i s-a pus capacul la loc
vine de undeva un necunoscut
vrea sa-mi vânda cutitele la pret redus
eu îmi pipai carotida si simt
o irezistibila atractie
o fata chiar o fata era
aratarea aceea alba
o ectoplasma care vorbea la telefon
pe urma izbitura zilei în fata
când telefonul disparea
cu numere cu tot
si s-ascundea într-o padure
printre ciupercile rosii
ca niste semnale de alarma
mi s-a sfâsiat realitatea
de sub ea iese o fata de cal
care alearga singur si fara jocheu
continuându-si cursa pâna la capat
sa fii constiincios
sa-ti neglijezi pâna si durerea
ca sa-ti îndeplinesti obligatiile
din când în când era marti
din când în când era miercuri
atunci se ridica mercurul în termometru
as fi vrut sa fac o perversitate
sa-mi desert cuvintele
în urechea unui barbat
pâna la orgasm
dar tot ce fusese posibil
e acum o mare pata arsa
ramasa pe fata de perna
dupa ce ai adormit cu tigara aprinsa
daca ramân singura
ca pisica aceea care-si pierde sângele
printre copaci nevazuta de nimeni
am avantajul unei umilinte distinse
un geam spart pe care cineva
a lipit un pergament
iata fumez fumez ca o nebuna
mi-am regasit riscurile
sunt mai tânara decât o nuia de salcie
în duminica floriilor
vad adevarul vad vaza de sticla
în care apa a secat
ar trebui sa-mi fardez
pleoapele obrajii
o punga încretita pe fundul careia
au ramas dâre de boia
ar trebui sa ma întâlnesc
cu niste domni batrâni
sa-mi trec setea
prin vara lor secetoasa
vin umbrele ca niste camasi
straine de noapte
vin umbrele ca niste trenuri negre
în dreapta si-n stânga terasamentului
morti tineri nepasarea lor pura
stergând orice promisiune
acum când nu mai exista alternativa
când inelul si-a pierdut piatra
nu mai apelez la nici o carte de poezie
nu ma mai tenteaza nici macar
furtul unui vers
asta-i trufia mea
cu ea ma acopar
sub stâlpul de beton
teapan si rece
prin care trece curentul
fara sa-l atinga

Doare cand citesti aceasta poezie....Dar autoarea ne invata si :

Cu Ce Citim Poezia

cu sensibilitatea nu
cu inteligenta nici atat
cu bunul-gust ai spus si te-ai micsorat
poezia se citeste cu ce se scrie:
fata nevazuta a lunii





2 ianuarie
Ion Baiesu
Ion Băieșu (numele său real fiind Ion Mihalache) (n. 2 ianuarie 1933, Aldeni, județul Buzău; d. 21 septembrie 1992, București) a fost un scriitor român, dramaturg și autor de scenarii pentru televiziune și film.










1 ianuarie
Sándor Petőfi
Sándor Petőfi (n. 1 ianuarie 1823, Kiskőrös, comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun - d. probabil 31 iulie 1849, Albești, comitatul Târnava Mare) a fost un poet romantic maghiar, erou al revoluției de la 1848 din Ungaria și Transilvania.












Edward Morgan Forster
Edward Morgan Forster(n.1 ianuarie,1879,Marylebone,London –d.7 iunie,1970,Coventry, Warwickshire)a fost un scriitor englez.
„Camera cu vedere“ este,o capodoperă a lui Forster,unul dintre cei mai importanţi scriitori britanici ai secolului XX.
Publicat în 1908, acest roman este o descriere inteligentă a clasei de mijloc britanice care îşi petrece vacanţele la Florenţa. Unul dintre aceşti turişti este Lucy Honeychurch, o tânără a cărei „inimă neştiutoare“ se trezeşte la viaţă în urma experienţelor avute în Italia şi a întâlnirii cu neconvenţionalul George Emerson.
Lucy va fi sfâşiată între o pasiune foarte „ne-britanică“ şi înăbuşitoarea rigoare victoriană, întruchipată de înfumuratul ei logodnic, Cecil Vyse, şi de posomorâta ei verişoară, Charlotte, iar în final va învăţa că trebuie să-şi urmeze îndemnul inimii.









Jerome Salinger
De veghe in lanul de secara
Jerome David Salinger (n.1 ianuarie 1919,New York-d.27 ianuarie 2010,Cornish, New Hampshire).








Emil Brumaru
De dragoste rutiera....
Emil Brumaru (n. 1 ianuarie 1939, Bahmutea - azi Mihailovca, Cimișlia, Basarabia) este un scriitor și poet contemporan român.






Horatiu Malaele - De dragoste rutiera (Emil Brumaru)


Dragoste nemărturisită

Miercuri iar am fost la farmacie.
Era o farmacistă
Sensibilă, pedantă, tristă.
Şi m-am rugat timid să-mi facă bon.
Ea l-a făcut cu chimic şi-un oftat,
Ea a oftat aşa, nemotivat;
Şi doar făcea cu chimicul un bon!
Şi am tuşit încet şi-am zis pardon...

Hai să-ti fac destăinuiri!

Am iubit cîndva un flutur.
El, cu aripi de te miri
Cum de poate duce ciuturi
(Căci erau asa subtiri!)
De vreo sase-sapte puduri.
Eu, extatic de-ngîmfat
Că îl pot trînti în pat,
Să ne fim o clipă miri.
Hai să-ti fac destăinuiri…

Citat:Poezia e ca o amantă: vine când vrea şi te lasă când vrea.